Surpriza, la debutul editorial al tânarului Mihai Ion Dinculescu, vine de acolo unde indica un poet gata si pe deplin format, în posesia unui mobilat atelier liric �" de vie efervescenta ti cu largi perspective. Modernist pe structura traditionalista, într-o factura care înglobeaza fertil atât mostenirea eminesciana cât si experimentul barbilian, Mihai Ion Dinculescu propune în Adversus Haereses. Treapta întâi: Aproape de Linitte. Contemplând Lumina viziunea unei Patrii mântuite si a unui eu arzator în timp, spatiu, spirit, într-o emblematica, pe cât de construita cântare.
O aventura lirica pe tarâmuri pe care le înfaptuieste pe masura ce le exploreaza, în trepte, devine punctul de plecare al unei initieri pentru lectorul saturat de lirica banalului cotidian, a abandonului divinitatii, a cotidianului ce nu mai spune nimic.
Este chiar miza de pornire a adversarului ereziei de mai sus. O mare sarcina, pretinzând similare mijloace. (Barbu Cioculescu)