- Expresionismul. Privire teoretica;
- Primii expresionisti;
- Drama deceniului expresionist;
- Drama expresionista pe scena.

Format 1/16 (54x84)
Drama expresionista de la Strindberg la Zografi reprezinta o contributie remarcabila la reevaluarea dramaturgiei românesti in context european. Autoarea a avut de infruntat opere de mare densitate ideatica si, literata fiind, deci fara o pregatire speciala in teatrologie, nu i-a fost usor sa construiasca un discurs adecvat si sa selecteze acele piese de teatru care merita atentie scenica.

Punctul de plecare este unul inedit: preocuparile de teatrologie, asa cum sint vadite aici, se imbina cu promovarea valorilor literaturii germane in România, in masura in care aceste valori au constituit un gen de catalizator ai literaturii române.
Miruna Bostan ramine la parerea ca cele mai faste perioade ale literaturii noastre au fost acelea cind spiritul germanic a intrat in incidenta cu cel românesc: rigoarea, ordinea, seriozitatea, aplecarea spre detaliu, combinate cu lirism, fantezie, tendinta de evaziune, adincimi irationale, distanta aristocratica, elenistica fata de concret, de unde si inclinatia spre ludic in unele cazuri, specifice unei culturi dominant latine.

Viorica S. Constantinescu

Manifestarea expresionismului romanesc a fost mult mai puternica decit s-a considerat pina acum, cu atit mai mult cu cit este impropriu sa vorbim de un curent prins intre niste granite temporale rigide.
Se impune notiunea de stare de spirit, cind latenta, cind efervescenta, in masura in care scriitorul, din mijlocul unui sistem, percepe o profunda situatie de criza. Interesant ni se pare si faptul ca, departe de a fi eminamente germanic, departe de a se manifesta ca o copie palida, expresionismul, de inceput sau de sfirsit de secol XX, se suprapune natural peste tendintele de dezvoltare a literaturii romane.

O lectura sustinuta si, bineinteles, senzatia de familiarizare evidenta a autoarei cu expresionismul vor face cititorul sa se simta confortabil "in aceasta carte". Constructia documentata, rigoarea demersului filologic umplu un loc de seama in cercetarea noastra de specialitate, dar nu numai. "Colturile de literatura si istorie uitate", cum este, din pacate, si cel expresionist, trebuie redate circuitului larg al informatiei reactualizate; daca vechile probleme capata continuturi si finalitati cu totul noi, de ce n-ar fi si subiectul acestei carti o recuperare necesara?

Viorica S. Constantinescu