Pentru o bună parte din iubitorii de poezie numele Teodorei Pavăl e o enigmă. Pentru cercul său de prieteni şi pentru cei ce, de-a lungul ultimelor decenii, au trecut pragul Casei de Cultură din Târgu Ocna, faptul că directoarea instituţiei scrie şi poezie nu mai e de mult o surpriză, înfocata animatoare a vieţii spirituale a urbei fermecându-şi adesea concitadinii cu rodul creaţiei sale, fie că a fost vorba de spectacole de muzică şi poezie, de o şedinţă a cenaclului, de un montaj sau de alte manifestări de gen. Surpriză poate părea doar decizia de a-şi aduna, în sfârşit, poemele într-un volum şi locul unde acesta a văzut lumina tiparului.