Transmodernismul trece dincolo de modernism, se ridica deasupra acestuia şi se duce în altă stare de existenţă. Teoria haosului ne arată că sistemele complexe au abilitatea de a crea ordine în haos, iar această ordine este alta decât aceea încătuşată în logica bivalentă aristoteliciană. Aşadar, transmodernismul reprezintă transferul modernităţii de la marginea haosului într-o nouă ordine socială.