Spirit lucid şi responsabil, în fapt, un democrat şi umanist raţionalist convins, Matei Gall a înţeles nu numai Die List der Vernunft – viclenia raţiunii (a istoriei), ci şi datoria de mărturisire pentru ca, pe cât cu putinţă, tot ceea ce a fost rău, monstruos, abominabil, ipocrit, duplicitar în istoria recentă să nu se mai repete. A scris (1956) în această speranţă volumul Masacrul dedicat Râbniţei (tradus în germană, maghiară, ucraineană), iar în anul 1988 i-a apărut în revista maghiară Mozgo Világ – Lumea în mişcare (nr. 7/1989), un amplu interviu despre experienţa sa ca deţinut antifascist la închisoarea din Caransebeş. De asemenea, în romanul documentar, Tainica măreţie a speranţei (tr. din maghiară, Veronica Bârlădeanu şi Alexandru Sârbu), Ed. Hasefer, Bucureşti, 2007, Matei Gall scoate la lumină un fapt istoric, prea puţin cunoscut: participarea Brigăzii Evreieşti în al II-lea Război Mondial la înfrângerea trupelor hitleriste în Italia. Autorul ia, ca o datorie morală sarcina de a revedea evenimentele la care a participat un erou al Războiului de Independenţă al Statului Israel – Alfred Pollak – prietenul său din tinereţe, născut la Mediaş în 8 decembrie 1919 şi mort pe frontul din Galileea în 10 iulie 1948.
În volumul de faţă aceste teme reapar, dar este prezent, • mai ales după cotitura • ruptura din ’89 (pe care Matei Gall o califică prin două elemente, „restaurarea capitalismului” şi „dispariţia perfectă” a „partidului comunist”) • interesul său pentru Deva natală şi interesul pentru convieţuirea, timp de secole, în acest spaţiu a românilor cu saşii, ungurii şi evreii. (Vasile Morar)
