Rugãmintea marii scriitoare în viatã este ca nimeni sã nu se supere pe ea pentru rândurile asternute aici. S-a apucat sã-l spioneze pe domnul Costel, administratorul, si sã se dea cu patinele în Cismigiu, sã cânte la pian si sã facã naveta la o scoalã cu purici. Sã participe la o înmormântare si sã aprindã lumânãri în fata usii vecinului ei, artistul liric. Sã vorbeascã despre viata mamei ei si s-o transforme pe aceasta în fluture. Sã batã cuie în sipci ca sã ridice garduri si sã meargã la vânãtoare. Sã urmãreascã o biatã bãtrânã, pe prispa casei ei dãrãpãnate si sã dea lectii de prãjit cartofi prin vocea "cabinetului doi". Sã facã mujdei în mijlocul pãdurii. Sã' Ei, doar n-o sã vã povestesc acum tot.
Fiind foarte ocupatã cu acordarea autografelor, cartea fiind un best seller de Cucuietii din Deal si Cucuietii din Vale, autoarea m-a rugat pe mine sã multumesc în numele ei cititorilor, prietenilor, dusmanilor, criticilor, rudelor, vecinilor care vor da nãvalã sã cumpere unul din cele 567 890 de exemplare tipãrite.

Editorul
Despre autoare

Carmen Musat-Coman s-a nãscut în 1964 si locuieste în Bucuresti de la 20 de ani, lãsând linistea pãdurii pentru agitatia citadinã. Sperã ca într-o zi sã refacã traseul în sens invers. A absolvit în 1989 Facultatea de limbi strãine, sectia francezã-românã, din cadrul Universitãtii Bucuresti, si a predat franceza câteva luni într-o comunã din tarã, experientã care i-a inspirat povestirea care dã si titlul primei ei cãrti. Din 1990 lucreazã în presã, perioada cea mai frumoasã considerând-o a fi între anii 1997-2004, de redactor la revista Femeia. A colaborat cu diferite publicatii cu profil feminin, psihologic sau cultural si din 2006 este jurnalist independent. în 2005 obtine, cu articolul Emanciparea post-cratite, publicat în Psihologia azi, Marele Premiu al UNDP al competitiei media cu tema "Esti partenerã la decizie". în acelaºi an primeste Premiul ambasadei Indiei pentru promovarea culturii indiene în România. Face traduceri din francezã, în special cãrti de psihologie, si traduceri din bengali. în 2008 la editura Polirom a publicat Cele mai frumoase basme bengaleze, traduceri realizate din bengali, având onoarea de a fi cotraducãtoare a cãrtii, alãturi de reputata scriitoare, traducãtoare si cercetãtoare Amita Bhose, a cãrei discipolã este.
Cartea de fatã contine povestiri, unele cu final neasteptat. Trei dintre ele au apãrut pe site-ul liternet - Cum s-a fãcut' Mujdeiul, Cartoful - fiind traduse în maghiarã de Bige Szabolcs si postate pe site-uri culturale din Ungaria. La vremea respectivã, autoarea s-a amuzat: "Sunt un scriitor fãrã volum publicat dar tradus în altã limbã". A considerat-o o ironie a sortii.