Lucrarea lui Achim Popescu vorbeşte despre un faraon pe care istoria l-a uitat, prin una din acele imprejurări care au făcut ca, mult timp, creaţia lui Sapho, atributele faraonice ale lui Hatshepsut sau identitatea reginei din Saba să fie mai mult de domeniul legendei. Şi acest lucru se intamplă pentru că marea lui realizare, codul de legi apreciat ca superior celui al lui Hammurabi, codul lui Bocchoris s-a pierdut. Aşa cum s-a intamplat şi cu Biblioteca din Alexandria sau cu alte incredibile realizări culturale pe care hazardul le-a distrus in mod mai mult sau mai puţin permanent. Anumite prevederi se păstrau incă in codul de la Hermopolis, un document de importanţă crucială pentru cunoaşterea dreptului egiptean faraonic, scris pe un mare papirus demotic, măsurand 2 x 0,35 m şi descoperit de către profesorul Sami Gabra la Touna El-Gebel (Hermopolis Magna) in timpul campaniei de săpături executate de Universitatea din Cairo in 1938. Pornind de la această descoperire, sub indrumarea lui Sami Gabra, profesorul Achim Popescu şi-a asumat o sarcină minuţioasă şi aproape imposibil de dus la bun sfarşit, la vremea respectivă: reconstituirea codului pierdut. Ca bursier al secţiei de egiptologie a Universităţii din Cairo, incepand cu 1960, a lucrat cu nume prestigioase, de la amintitul Sami Gabra la reputatul dr. Charles Kuentz, la dr. Jean Vercoutter sau dr. Mounir Megalli pană cand, in 1978, a definitivat o teză de doctorat supusă atenţiei Universităţii din Cairo, care surprindea mediul academic prin recompunerea operei juridice a unuia dintre marii legislatori ai Antichităţii. Lucrarea nu a fost publicată niciodată, deşi presa egipteană a vuit la vremea respectivă, iar egiptologul roman s-a bucurat, pentru o scurtă perioadă, de o notorietate internaţională in profund contrast cu anonimatul din ţara sa. Dincolo de toate acestea, „descoperirea monumentală“, cum au numit-o ziarele arabe, stă incă in intuneric, iar in galeria faraonilor cu statut de star locul lui Bocchoris este incă neocupat.