Procesul de invatamant
Educatie,instruire,invatare
Curriculum scolar
Asigurarea puntilor intre diferite discipline
Aspecte privind educarea creativitatii elevilor
Instruirea constructivista
Tratarea diferentiata a elevilor
Obiectivele studierii fizicii in invatamantul preuniverstar
Continutul stiintific al fizicii
Strategiile didactice care familiarizeaza elevii cu procesul cunoasterii stiintifice
Si alte capitole

Prin tematica abordatã în lucrarea de faþã ne-am rezumat, preferenþial, la problemele pe care profesorii de fizicã ºi societatea în general le au pe agenda de lucru, în aºteptarea unor soluþii viabile, mult aºteptate, prin care reforma în învãþãmântul românesc sã nu vicieze în vreun fel tradiþia predãrii-învãþãrii fizicii, iar aceasta sã nu fie un obstacol insurmontabil în calea realizãrii reformei. Problematicile luate în discuþie pentru fizica “ºcolarã” sunt: procesul de învãþãmânt, educaþie, instruire, învãþare, curriculum ºcolar, asigurarea punþilor între diferite discipline, aspecte privind educarea creativitãþii elevilor, instruirea constructivistã, tratarea diferenþiatã a elevilor, obiectivele studierii fizicii în învãþãmântul preuniversitar, conþinutul ºtiinþific, strategiile didactice care familiarizeazã elevii cu procesul cunoaºterii ºtiinþifice, activitatea didacticã desfãºuratã în laboratorul de fizicã (mijloace de învãþãmânt vechi ºi noi), instruirea asistatã de calculator ºi învãþarea fizicii, proiectarea ºi planificarea activitãþii didactice, evaluarea ºi reglarea activitãþii didactice în procesul de predare-învãþare ºi, nu în ultimul rând, conþinuturile pentru fizicã din programele pentru concursul naþional unic de ocupare a posturilor didactice declarate vacante în învãþãmântul preuniversitar ºi pentru obþinerea gradelor didactice.
Competenþa ºi eficienþa activitãþii didactice a unui profesor sunt strâns corelate cu nivelul cunoºtinþelor sale profesionale: de specialitate ºi metodice. Din acest punct de vedere, fizica, ºtiinþã a naturii care cunoaºte o rapidã evoluþie, impune o permanentã perfecþionare a profesorilor. Aceastã activitate trebuie sã vizeze atât domeniul cunoºtinþelor de fizicã, dar în egalã mãsurã, ºi o perfecþionare metodicã, absolut necesarã pentru gãsirea unor soluþii optime de restructurare a fizicii. Desigur, se poate invoca existenþa unei anumite inerþii în ceea ce priveºte acomodarea conþinuturilor cu ultimele rezultate teoretice ºi experimentale ale ºtiinþei. Nu este posibil transferul imediat al unor rezultate din domeniul cercetãrii în domeniul didactic, este necesarã o perioadã de decantare, de discernere a elementelor esenþiale. Totuºi, profesorul de fizicã trebuie sã fie la curent cu evoluþia disciplinei pe care o predã, trebuie sã fie capabil sã ofere elevilor o imagine globalã asupra fizicii “ºtiinþã”. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât elevii sunt din ce în ce mai interesaþi de domenii de vârf ale ºtiinþei ºi tehnicii, iar profesorul de fizicã este, în cele mai multe cazuri, omul de la care sperã sã primeascã rãspunsuri competente.
Pentru a stabili locul ºi rolul profesorului de fizicã în procesul instructiv-educativ, am analizat caracteristicile ºi componentele procesului de predare-învãþare la fizicã în învãþãmântul preuniversitar. Aceastã analizã se referã la urmãtoarele aspecte:
a) Aspectul funcþional – este legat de obiectivele instruirii. Punctele pe care le-am vizat cu claritate sunt:
• Volumul ºi nivelul de cunoºtinþe pe care le dorim la elevi (ce sã cunoascã elevii?).
• Priceperile ºi deprinderile practice, sau modificãrile comportamentale pe care le vom imprima elevilor (ce sã facã elevii?).
• Acumulãrile în planul trãirilor afective, al înþelegerii lumii înconjurãtoare (ce sã înþeleagã elevii?).
b) Aspectul structural – vizeazã analiza resurselor umane ºi materiale care pot fi implicate în procesul de învãþare la fizicã. Resursele umane sunt alcãtuite din profesor, coordonatorul activitãþii de învãþare ºi elevul, care trebuie situat în centrul procesului menþionat astfel încât sã devinã propriul sãu agent formativ. Succesul este decisiv determinat de relaþiile interumane dintre cei doi agenþi coautori ai învãþãrii: profesorul ºi elevul. Alãturi de resursele umane, procesul instructiv-educativ la fizicã are în vedere mijloacele de învãþãmânt ºi materialele didactice utilizate, formele de organizare a activitãþii precum ºi conþinuturile.
c) Aspectul operaþional – se referã la strategiile de acþiune ºi modalitãþile concrete de finalizare a obiectivelor / competenþelor. Prin demersul realizat am acordat o atenþie deosebitã aspectului operaþional al învãþãrii la fizicã, abordând urmãtoarele elemente principale:
• Activitatea efectivã de predare, activitate care, prin complexitatea ei, se ridicã mult deasupra simplei transmiteri de informaþii.
• Metodele ºi strategiile didactice, cu accent pe metodele activ-participative ºi strategii preponderent euristice.
• Activitatea de evaluare a cunoºtinþelor dobândite de elevi, în vederea asigurãrii unui proces de învãþare eficient.
Consideraþiile ºi sugestiile propuse sunt rezultatul consultãrii bibliografiei de specialitate, metodice ºi psihopedagogice, al aplicãrii ultimelor cercetãri din domeniul vast al ºtiinþelor educaþiei cu referire la procesul de proiectare-realizare-evaluare-reglare, dar ºi al observaþiilor sistematice efectuate în practica instruirii la fizicã, al experienþei didactice acumulate în timp.
Deoarece încercãrile de modernizare, de perfecþionare ºi de gãsire a unei soluþii optime sunt tot mai frecvente ºi tot mai profunde, ne-am propus, sã pãstrãm un grad de acurateþe ºtiinþificã pentru a realiza o sintezã comprehensivã, prin care sã contribuim la formarea ºi dezvoltarea unor competenþe psihopedagogice ºi metodice utile actualilor ºi viitorilor profesori de fizicã din învãþãmântul preuniversitar, deoarece profesorul este cel care, având în vedere complexitatea tuturor acestor aspecte implicate de o instruire eficientã, trebuie sã se situeze în centrul procesului ºi sã catalizeze acþiunile desfãºurate în ºcoalã.
Avem speranþa cã exerciþiul pe care ni l-am asumat prin scrierea acestei cãrþi, care abundã prin multitudinea ºi varietatea exemplelor, poate deveni util în pregãtirea ºi perfecþionarea profesorilor de fizicã, ºi, totodatã, poate fi o punte care sã genereze discuþii, care sã conducã, prin abordãri active ºi critice asupra conþinuturilor la adoptarea unor comportamente didactice de tip creator.

lector univ. dr. George Stoenescu ºi prof. dr. Gabriel Florian