Creierul conţine miliarde de celule şi un număr infinit de posibile conexiuni între neuronii individuali, permiţând schimbul de informaţii complexe. Paleta uimitoare de conexiuni determină activitatea creierului. înţelegerea acestei reţele de neuroni reprezintă ţinta principală a neuropsihologiei.
Revoluţia neuroştiinţelor a apărut atunci când oamenii de ştiinţă au conştientizat că singura speranţă de a înţelege funcţionalitatea creierului este abordarea interdisciplinară, o combinaţie a abordărilor tradiţionale care să conducă la o nouă sinteză/ perspectivă.
înţelegerea modului de funcţionare al creierului a trecut de la o tratare reducţionistă, în care s-au analizat experimental diverse aspecte particulare ale structurii şi funcţionalităţii creierului la abordări interdisciplinare sau transdisciplinare. Unităţile de studiu sau nivele de analiză în neuroştiinţe în ordinea complexităţii sunt: neuroştiinţa moleculară, neuroştiinţa celulară, neuroştiinţa sistemelor, neuroştiinţa comportamentului, neuroştiinţele cognitive.
Neuropsihologia reprezintă studiul felului în care proprietăţile creierului permit desfăşurarea comportamentului. Ea studiază relaţiile dintre funcţiile creierului şi comportament şi în special schimbările de gândire şi comportament care relaţionează cu integritatea structurală sau cognitivă a creierului. Astfel, neuropsihologia este o modalitate de a studia creierul examinând comportamentul pe care îl produce.
Neuropsihologia s-a dezvoltat uimitor în anii 1970 şi 1990, fiind subspecialitatea psihologiei cu cea mai rapidă creştere. Neuropsihologii conduc studii ale relaţiilor creier-comportament şi sunt implicaţi în crearea şi dezvoltarea unor tehnologii prin care să participe la tratamentul bolilor creierului. Ei sunt implicaţi în ameliorarea vieţii pacienţilor, activând nu numai în unităţi medicale, ci şi în universităţi, instituţii de cercetare, corecţie, în forţele armate şi în practica privată.
Lucrarea de faţă are ca obiectiv principal să promoveze noi achiziţii din domeniul neuroştiinţelor şi psihopedagogiei speciale. Studiile din cadrul acestui volum acoperă problematici de interes actual. Toate capitolele scot în evidenţă perspective moderne, teoretice sau aplicative, combinând aspectele conceptuale cu cele practice. Lucrarea reuşeşte să aducă împreună contribuţiile unor cadre didactice universitare, cercetători ştiinţifici şi practicieni din instituţii prestigioase ale practicii clinice din ţara noastră.
Cititorii, studenţi, practicieni, au ocazia de a-şi lărgi câmpul cunoaşterii şi de a utiliza structurile informaţionale în realizarea unor proiecte academice şi, mai ales, a unor proiecte destinate ameliorării vieţii clienţilor.