Opera ştiinţifică a profesorului universitar Ioan Borcea impresionează prin spectrul larg de cuprindere şi prin durabilitatea sa.
în ultimele decenii se vorbeÅŸte de dezvoltarea durabilă a unei regiuni, a unei ţări ÅŸi chiar a întregii planete. Este un concept ecologic care impune o exploatare raÅ£ională a resurselor naturale ÅŸi un comportament civilizat, astfel încât ÅŸi generaÅ£iile următoare să se bucure de aceleaÅŸi condiÅ£ii de viaţă. Este vorba de aplicarea unei politici ecologice care să reducă impactul antropic împotriva naturii ÅŸi care să permită valorificarea bogăţiilor naturale pe o perioadă cât mai mare.
Realizarea unei opere ÅŸtiinÅ£ifice durabile presupune dăinuirea acesteia în timp. Adevărul ÅŸtiinÅ£ific odată stabilit nu trebuie să-ÅŸi piardă valabilitatea. Din acest punct de vedere opera ÅŸtiinÅ£ifică a profesorului Ioan Borcea nu a fost depăşită, ci îÅŸi păstrează actualitatea; este o operă durabilă.
Efectuând cercetări de citologie, histologie, embriologie ÅŸi anatomie comparată la peÅŸtii elasmobranchi rezultatele cercetărilor îÅŸi păstrează pe deplin valabilitatea. în aceste domenii putem vorbi de Biologie ca de o ÅŸtiinţă exactă.
Nuanţăm faptul că opera ÅŸtiinÅ£ifică a profesorului Borcea impresionează prin spectrul larg al cercetărilor. Borcea a acoperit multiple direcÅ£ii de cercetare: citologie, histologie, anatomie comparată, ihtiologie, biologie marină, biogeografie, entomologie, sistematică etc. A fost supranumit titanul Zoologiei româneÅŸti, atât datorită operei sale zoologice, cât ÅŸi prin faptul că a fost primul profesor de Zoologie din învăţământul academic românesc, specialist în acest domeniu. Zoologia a fost predată la Universitatea din IaÅŸi încă din anul 1863 de către profesorul Grigore Cobâlcescu, care era specialist în geologie.
Format la Universitatea Mihăileană din IaÅŸi, Ioan Borcea ÅŸi-a continuat pregătirea profesională la Universitatea Sorbona din Paris. Aici s-a specializat în probleme de biologie marină ÅŸi de ihtiologie. IniÅ£ierea în cercetare a debutat cu probleme de citologie, histologie ÅŸi anatomie comparată la peÅŸtii elasmobranchi. Primele lucrări: „Sur la glande nidamentaire de lÂ’oviducte des Elasmobranches” ÅŸi „Des defferences de structure hystologique et de sécretion entre le rein antérieur et le rein postérieur chez la Elasmobranches mâles”, publicate în C.R. Acad. Des Sciences, Paris probează ucenicia în aceste domenii.
Elaborarea tezei de doctorat „Recherches sur le systeme uro-génital des Elasmobranches” a solicitat ample cercetări de embriologie ÅŸi anatomie comparată. Descoperirile făcute au pus în lumină calităţile de fin observator al tânărului cercetător ÅŸi de excelent interpret al unor procese evolutive subtile. Aparatul urogenital era interpretat în mod diferit, dominând o confuzie generală. Talentatul cercetător a elucidat faptul că pronefrosul, mezonefrosul ÅŸi metanefrosul sunt etape ale evoluÅ£iei filogenetice ÅŸi ale dezvoltării ontogenetice ale unuia ÅŸi acelaÅŸi organ – holonefrosul. Abordarea evolutivă a aparatului urogenital avea să fie singura cale de rezolvare a unei probleme atât de complexe. Pronefrosul, mezonefrosul ÅŸi metanefrosul sunt etape din evoluÅ£ia filogenetică a aparatului urogenital din seria animalelor vertebrate, păstrate până în zilele noastre în natură, pe de o parte, ÅŸi etape din dezvoltarea ontogenetică a holonefrosului la animalele superioare. Chiar în ontogeneza omului se trece prin aceste etape.
Ideile formulate de doctorandul Ioan Borcea au fost preluate în marile tratate de Zoologie ÅŸi de Anatomie comparată ale lumii ÅŸi sunt valabile ÅŸi în zilele noastre.
CunoaÅŸterea peÅŸtilor a fost aprofundată până la elemente de detaliu ale musculaturii branchiostegale a teleostenilor.
Lucrarea „Observations sur la musculature branchiostégale des Tèléostéens” rămâne un model de cercetare ÅŸi este deosebit de utilă celor ce se iniÅ£iază în studiul peÅŸtilor. Pornind de la astfel de cercetări profesorul Ioan Borcea a trecut la studiu de sistematică a peÅŸtilor din Marea Neagră. A cercetat Gobiidele, Clupeidele, Mugilidele ÅŸi Bleniidele; a urmărit migraÅ£ia unor specii de peÅŸti ÅŸi a adus o importantă contribuÅ£ie la elucidarea originei faunei piscicole din Marea Neagră. Cercetările sistematice efectuate asupra acestor familii de peÅŸti impresionează prin exactitatea determinărilor ÅŸi prin bogăţia datelor prezentate. După cercetările profesorului Ioan Borcea a apărut tratatul de Ihtiologie elaborat de profesorul Sergiu CărăuÅŸu ÅŸi volumul din seria Fauna României, Osteichthyes. Urmărind aceste lucrări poÅ£i să constaÅ£i cât de durabile sunt cercetările profesorului Borcea. O parte din cercetările sale au fost preluate în tratatele sus-amintite, iar astăzi doar la unele sinonimii trebuie să se precedeze, în rest toate datele oferite sunt de strictă actualitate. Mai mult decât atât, în lucrările sale de sistematică a peÅŸtilor a adunat un adevărat tezaur privind unele aspecte de biogeografie, ecologie ÅŸi etologie privind familiile de peÅŸti cercetate.
Toate acestea ne-au determinat să realizăm o restituire a operei titanului Zoologiei românÅŸti.
Primul volum cuprinde opera ihtilogică. Folosind un termen modern este vorba de biodiversitatea peÅŸtilor din familiile: Gobiidae, Clupeidae, Mugilidae ÅŸi Bleniidae. Este corect să vorbim de biodiversitatea acestor grupe de peÅŸti deoarece lucrările profesorului Borcea reprezintă mai mult decât o prezentare sistematică a speciilor identificate.
Considerăm că ar trebui să urmeze:
Volumul II: Originea faunei din Marea Neagră şi migraţia peştilor.
Volumul III: Opera entomologică.
Opera profesorului Ioan Borcea este durabilă prin zestrea ÅŸtiinÅ£ifică lăsată urmaÅŸilor, dar mai ales prin ÅŸcolile de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică pe care le-a iniÅ£iat ÅŸi care s-au dezvoltat în timp.
Sperăm ca primul volum din seria Opere, a profesorului Ioan Borcea să reprezinte un instrument de lucru foarte util pentru specialişti. Nu poţi cerceta fauna ihtiologică a Mării Negre fără a cunoaşte cercetările efectuate de marele profesor.