Momentul nostru este acela în care, dupa teribila dezvoltare a mass-me-diei, am început sa întelegem ca si ceea ce este, si ceea ce cunoastem sînt rela-tive la ceea ce comunicam. Din nou apare disjunctia, de data aceasta nu în-tre fiinta si devenire sau între rationalism si empirism, ci între semiologie (se-miotica) si hermeneutica. Si, la fel ca în fizica, unde asteptam teoria unificatoare a interactiunilor tari cu cele slabe, sau în biologie, unde asteptam teoria care sa unifice genetica moleculara cu evolutionismul, si aici îl asteptam înca pe marele gînditor care, ca Platon sau Kant, sa defineasca felul în care co-municarea construieste realitatea, unificînd semiologia (semiotica) si her-meneutica.