Cuvânt înainte 9

PARTEA îNTâI

Capitolul I – Dezvoltarea umană 15
1.1. Apariţia psihologiei dezvoltării. Conceptul de dezvoltare 16
1.1.1. Repere istorice în apariţia şi evoluţia psihologiei dezvoltării 16
1.1.2. Conceptul de dezvoltare 21
1.2. Caracteristici ale dezvoltării umane 26
1.2.1. Durata şi stadialitatea dezvoltării 26
1.2.2. Mecanisme şi factori explicativi ai dezvoltării 32
1.2.3. Metode de investigare 38
1.2.4. Teoriile dezvoltării umane 44

Capitolul II – Perioada prenatală 49
2.1. Concepţia. Dezvoltarea prenatală 50
2.2. Influenţe prenatale. Factori de risc 55
2.3. Pregătirea pentru parentalitate 60

Capitolul III – Naşterea. Nou-născutul (Stadiul sugarului) 61
3.1. Naşterea. Etapele naşterii 62
3.2. Depresia post-natală şi legătura părinte – copil 65
3.3. Nou-născutul 68
3.3.1. Caracteristicile generale ale nou-născutului 68
3.3.2. Dezvoltarea motorie. Reflexele nou-născutului 71
3.3.3. Dezvoltarea abilităţilor de învăţare 74
3.3.4. Dezvoltarea perceptivă şi intelectuală 77

Capitolul IV – Copilăria mică (antepreşcolaritatea) 83
4.1. Repere generice ale dezvoltării 84
4.2. Dezvoltarea cognitivă 87
4.3. Comunicarea şi limbajul 90
4.4. Dezvoltarea emoţională. Ataşamentul 96
4.5. Dezvoltarea psiho-socială. Importanţa climatului familial 101
4.6. Formarea conştiinţei de sine 104
Capitolul V – Preşcolaritatea 107
5.1. Caracteristici generale ale perioadei preşcolare 108
5.2. Creşterea fizică şi dezvoltarea motorie 111
5.3. Dezvoltarea intelectuală 113
5.4. Limbajul şi comunicarea cu ceilalţi 117
5.5. Structurile emoţionale şi de personalitate ale preşcolarului 119
5.6. Identitatea de gen, constanţa şi consistenţa genului 129
5.7. Jocul 130
5.8. învăţarea la vârsta preşcolară 138

Capitolul VI – Mica şcolaritate 143
6.1. Aspecte generale ale micii şcolarităţi. Dezvoltarea fizică şi motorie 144
6.2. Dezvoltarea intelectuală 145
6.3. Dezvoltarea limbajului. Abilităţile de comunicare. Scris-cititul 149
6.4. Mediul şcolar. învăţarea 155
6.5. Influenţe familiale 160
6.6. Dezvoltarea morală 168
6.7. Dezvoltarea socială şi de personalitate 170
6.8. Imaginea de sine. Stima de sine 176

Capitolul VII – Preadolescenţa 183
7.1. Aspecte generale ale creşterii, dezvoltării şi maturizării în
preadolescenţă 184
7.2. Dezvoltarea cognitivă în perioada preadolescenţei 189
7.3. Maturizarea afectivă, morală şi de personalitate 194
7.4. Dezvoltarea socială şi de sine 196
7.5. Influenţe ale mediului şcolar: expectaţii şi percepţii sociale 198

Capitolul VIII – Adolescenţa 203
8.1. Evoluţia concepţiilor şi studiilor cu privire la perioada adolescenţei.
Teorii 204
8.2. Caracterizarea generală a adolescenţei 206
8.3. Dezvoltarea fizică. Impactul psihologic al transformărilor fizice 209
8.4. Dezvoltarea socială şi de personalitate 213
8.5. Criza de originalitate 215
8.6. Relaţiile cu părinţii şi conflictul dintre generaţii 219
8.7. „Cine sunt eu?” sau în căutarea identităţii de sine 221
8.8. Adolescenţa – vârsta conturării opţiunilor şcolare şi profesionale 227

PARTEA A DOUA

Capitolul IX – Tinereţea 233

9.1. Creştere şi maturizare personală 234
9.2. Dezvoltarea intelectuală 240
9.3. Dezvoltarea socială şi de personalitate 243
9.4. Stiluri de viaţă 249
9.4.1. Iubirea şi cuplul 250
9.4.2. Căsătoria 253
9.4.3. Divorţul 256
9.4.4. Parentalitatea 257
9.5. Dezvoltarea vocaţională. Alegerea carierei 260
9.5.1. Teoriile luării deciziei vocaţionale 261
9.5.2. Stadiile împlinirii vocaţionale 263
9.5.3. Alegerea profesiei 265

Capitolul X – Maturitatea 271
10.1. Caracterizarea generală a perioadei maturităţii 272
10.2. Funcţionarea intelectuală şi creativă: declin sau productivitate? 274
10.3. Criza vârstei de mijloc 275
10.4. Dezvoltarea socială şi de personalitate 276
10.5. învăţarea la vârsta adultă, învăţarea permanentă 279
10.6. Profesia şi stresul ocupaţional 280

Capitolul XI – Bătrâneţea 285
11.1. Particularităţile vârstei 286
11.2. Teorii explicative ale procesului îmbătrânirii 291
11.3. Alternative pentru vârstnici 292
11.4. Funcţionarea socială şi de personalitate 294
11.5. Implicaţii sociale ale bătrâneţii 297
11.6. Teoriile adaptării la bătrâneţe 298

Capitolul XII – Sfârşitul vieţii. Moartea 301
12.1. Conceptul de moarte 301
12.2. Diversitatea percepţiilor şi atitudinilor faţă de moarte 303
12.2.1. Perspective istorice şi culturale 303
12.2.2. Perspectivele vârstelor 304
12.3. Atitudini în faţa morţii. Fazele morţii 305

Bibliografie 312

Problematica dezvoltării, în general, a celei psihice, în special, a intrat demult în aria de preocupări a multor categorii de oameni de ştiinţă – filosofi, sociologi, antropologi, medici, biologi, psihologi, pedagogi – şi continuă să fie şi în prezent o permanenţă a unor studii complexe, interdisciplinare, axate pe investigarea aprofundată a mecanismelor genezei psihice şi a legităţilor care guvernează constituirea, evoluţia şi funcţionarea psihismului de-a lungul vârstelor omului.

Tema este de mare actualitate teoretică şi practică, deoarece desluşirea procesului de prefigurare timpurie, încă din perioada prenatală, a unor structuri psihice elementare şi apoi de îmbogăţire, maturizare şi diversificare a lor succesivă, pe parcursul vieţii individului, ne furnizează chei de înţelegere a ceea ce este constant şi variabil în devenirea psihologică a fiinţei umane, a ceea ce înseamnă normalitate şi abatere de la normalitate în acest proces.

Este evident că, în funcţie de imaginea pe care o avem asupra dinamicii interne a evoluţiei psihice – care începe în zorii copilăriei, continuă în adolescenţă şi se împlineşte la tânăr, adult şi vârstnic – se pot structura anumite modalităţi de raportare practică la personalitatea celui care se dezvoltă şi la conduita lui de răspuns specifică pentru un anumit segment de timp din istoria sa individuală.

Lucrarea Florindei Golu, intitulată sugestiv „Psihologia dezvoltării umane”, reprezintă o încercare reuşită, de înaltă ţinută ştiinţifică, de a răspunde, în termeni contemporani, acestor probleme complexe, spinoase, dar fascinante privind ivirea psihismului în zorii plămădirii fiinţei umane şi înscrierea evoluţiilor şi involuţiilor lui pe axa timpului, până la momentul final al vieţii.

Autoarea intuieşte şi demonstrează, cu o mare bogăţie de fapte şi argumente ştiinţifice, furnizate de literatura de specialitate consultată şi de rezultatele unor cercetări inedite, efectuate de ea însăşi, că la baza acestui proces de geneză psihică, rolul decisiv revine modului cum conlucrează factorii ereditari, ambientali şi educaţionali, văzuţi ca aflându-se într-o relaţie de întrepătrundere, coevoluţie şi modelare reciprocă.

Această optică metodologică – sistemică şi interacţionistă – străbate ca un fir roşu întreaga lucrare, regăsindu-se în forme specifice în cadrul analizei fiecărui stadiu al dezvoltării. Ea este utilizată de autoare ca fundament explicativ a ceea ce este comun, constant şi variabil pentru indivizii aparţinând aceleiaşi perioade de vârstă, dar, practic, aflaţi pe paliere diferite ale dezvoltării. Pe traseele dezvoltării se îmbină sistematic similarul, omogenul cu diferitul, generalul cu particularul şi cu unicitatea individualului.

Structurată pe douăsprezece capitole, lucrarea Florindei Golu oferă o viziune panoramică asupra spectacolului înlănţuirii ciclurilor vieţii, cu aspectele lor de contrast, schimbătoare, cu continuităţile şi discontinuităţile lor. Se insistă, cu temei, pe momentele tensionale, conflictuale, de criză, generatoare de noi motivaţii ale dezvoltării, care imprimă acesteia caracterul de proces frământat, dramatic, în contextul căruia individul se află într-o continuă şi febrilă căutare de sine. Vârstele şi stadiile dezvoltării sunt diferite, cu profiluri psihologice distincte, dar nu sunt delimitate strict, rigid, prin graniţe de netrecut. Dimpotrivă, orice nou stadiu se prepară în sânul stadiului precedent şi oferă, la rândul lui, premisele trecerii către stadiul următor. De aici aspectul de istorie unică şi unitară a evoluţiei în timp a fiinţei umane, care rămâne tot timpul ea însăşi, identică cu sine, dar care, în acelaşi timp, acumulează şi asimilează variate modificări – cognitive, emoţionale, comportamentale, acţionale – adaptându-se la noile statute şi roluri pe care societatea i le scoate în cale pe fiecare nou palier de vârstă.

Desigur că, încercând să se adaptezele la cerinţele şi prescripţiile sociale, actorii dezvoltării lunecă adesea pe panta anumitor derapări, abateri, deviaţii de la modelele psihocomportamentale expectate. Se produc aşa-numitele „erori de dezvoltare”, care, necorectate la timp, prin mecanisme educaţionale, pot sa-l coste scump pe individ, întârziindu-i evoluţia şi reducându-i potenţialul adaptativ în raport cu viaţa familială, profesională, personală. Autoarea este foarte atentă la aceste posibile evoluţii deformate, anomice, le identifică, le semnalează celor interesaţi şi schiţează strategii ameliorative.

Dincolo de prim-planul analizei, care curge natural, fluent pe un făgaş structurat, am zice, algoritmic şi constant menţinut de autoare, construcţia lucrării conţine şi un plan secund, care îmbracă forma unor casete, tabele şi imagini, aferente textului, conţinând numeroase analize de caz, informaţii exemplificative, materiale iconice care dau suport şi substanţă tratării teoretice şi care determină ca, pe ansamblu, textul să devină foarte convingător, iar lectura lui foarte plăcută.

Autoarea evită stilul linear, simplist, superficial de biografiere descriptiv-narativă a evoluţiei psihice a omului şi trece la o abordare mai apropiată de realitate, îmbinând descrierea cu analiza explicativă aprofundată. Această calitate, asociată într-o manieră fericită cu modul de conducere a discursului ştiinţific, care este unul concret, flexibil, atrăgător, convingător, determină ca portretul psihologic al omului, cu diversele lui componente, configurate şi eşalonate cronologic, să capete coerenţă, nuanţă şi culoare, să devină unul viu, impregnat de luminile, dar şi de umbrele proprii fiecărei perioade de vârstă şi definitoriu pentru fiecare individualitate în parte. Toate acestea credem că îl vor motiva pe cititor să zăbovească cu interes asupra textului şi să realizeze o lectură agreabilă şi profitabilă.

Lucrarea Florindei Golu se înscrie în tradiţia şcolii psihologiei româneşti, cu rezultate remarcabile în domeniul analizei longitudinale a evoluţiei omului, a modului cum face el diverse achiziţii psihice, cum le gestionează şi cum se preocupă de multiplicarea lor – analiză al cărei iniţiator şi exponent de marcă este prof. Ursula Şchiopu.

Recomandăm, cu toată căldura, cititorilor – psihologi şi nepsihologi – cartea Florindei Golu, având convingerea că vor găsi în ea atât o informaţie bogată, diversă, modernă despre dezvoltarea psihică a omului cât şi sugestii, metode şi tehnici de explorare a universului evolutiv al psihismului şi, implicit, de îmbunătăţire a performanţelor cunoaşterii de sine şi a altora.

CUPRINS Cuvânt înainte 9 PARTEA îNTâI Capitolul I – Dezvoltarea umană 15 1.1. Apariţia psihologiei dezvoltării. Conceptul de dezvoltare 16 1.1.1. Repere istorice în apariţia şi evoluţia psihologiei dezvoltării 16 1.1.2. Conceptul de dezvoltare 21 1.2. Caracteristici ale dezvoltării umane 26 1.2.1. Durata şi stadialitatea dezvoltării 26 1.2.2. Mecanisme şi factori explicativi ai dezvoltării 32 1.2.3. Metode de investigare 38 1.2.4. Teoriile dezvoltării umane 44 Capitolul II Perioada prenatală 49 2.1. Concepţia. Dezvoltarea prenatală 50 2.2. Influenţe prenatale. Factori de risc 55 2.3. Pregătirea pentru parentalitate 60 Capitolul III Naşterea. Nou-născutul (Stadiul sugarului) 61 3.1. Naşterea. Etapele naşterii 62 3.2. Depresia post-natală şi legătura părinte – copil 65 3.3. Nou-născutul 68 3.3.1. Caracteristicile generale ale nou-născutului 68 3.3.2. Dezvoltarea motorie. Reflexele nou-născutului 71 3.3.3. Dezvoltarea abilităţilor de învăţare 74 3.3.4. Dezvoltarea perceptivă şi intelectuală 77 Capitolul IV Copilăria mică (antepreşcolaritatea) 83 4.1. Repere generice ale dezvoltării 84 4.2. Dezvoltarea cognitivă 87 54.3. Comunicarea şi limbajul 90 4.4. Dezvoltarea emoţională. Ataşamentul 96 4.5. Dezvoltarea psiho-socială. Importanţa climatului familial 101 4.6. Formarea conştiinţei de sine 104 Capitolul V Preşcolaritatea 107 5.1. Caracteristici generale ale perioadei preşcolare 108 5.2. Creşterea fizică şi dezvoltarea motorie 111 5.3. Dezvoltarea intelectuală 113 5.4. Limbajul şi comunicarea cu ceilalţi 117 5.5. Structurile emoţionale şi de personalitate ale preşcolarului 119 5.6. Identitatea de gen, constanţa şi consistenţa genului 129 5.7. Jocul 130 5.8. învăţarea la vârsta preşcolară 138 Capitolul VI Mica şcolaritate 143 6.1. Aspecte generale ale micii şcolarităţi. Dezvoltarea fizică şi motorie 144 6.2. Dezvoltarea intelectuală 145 6.3. Dezvoltarea limbajului. Abilităţile de comunicare. Scris-cititul 149 6.4. Mediul şcolar. învăţarea 155 6.5. Influenţe familiale 160 6.6. Dezvoltarea morală 168 6.7. Dezvoltarea socială şi de personalitate 170 6.8. Imaginea de sine. Stima de sine 176 Capitolul VII Preadolescenţa 183 7.1. Aspecte generale ale creşterii, dezvoltării şi maturizării în preadolescenţă 184 7.2. Dezvoltarea cognitivă în perioada preadolescenţei 189 7.3. Maturizarea afectivă, morală şi de personalitate 194 7.4. Dezvoltarea socială şi de sine 196 7.5. Influenţe ale mediului şcolar: expectaţii şi percepţii sociale 198 Capitolul VIII Adolescenţa 203 8.1. Evoluţia concepţiilor şi studiilor cu privire la perioada adolescenţei. Teorii 204 8.2. Caracterizarea generală a adolescenţei 206 8.3. Dezvoltarea fizică. Impactul psihologic al transformărilor fizice 209 8.4. Dezvoltarea socială şi de personalitate 213 8.5. Criza de originalitate 215 8.6. Relaţiile cu părinţii şi conflictul dintre generaţii 219 8.7. „Cine sunt eu?” sau în căutarea identităţii de sine 221 8.8. Adolescenţa – vârsta conturării opţiunilor şcolare şi profesionale 227 PARTEA A DOUA Capitolul IX Tinereţea 233 9.1. Creştere şi maturizare personală 234 9.2. Dezvoltarea intelectuală 240 9.3. Dezvoltarea socială şi de personalitate 243 9.4. Stiluri de viaţă 249 9.4.1. Iubirea şi cuplul 250 9.4.2. Căsătoria 253 9.4.3. Divorţul 256 9.4.4. Parentalitatea 257 9.5. Dezvoltarea vocaţională. Alegerea carierei 260 9.5.1. Teoriile luării deciziei vocaţionale 261 9.5.2. Stadiile împlinirii vocaţionale 263 9.5.3. Alegerea profesiei 265 Capitolul X Maturitatea 271 10.1. Caracterizarea generală a perioadei maturităţii 272 10.2. Funcţionarea intelectuală şi creativă: declin sau productivitate? 274 10.3. Criza vârstei de mijloc 275 10.4. Dezvoltarea socială şi de personalitate 276 10.5. învăţarea la vârsta adultă, învăţarea permanentă 279 10.6. Profesia şi stresul ocupaţional 280 Capitolul XI Bătrâneţea 285 11.1. Particularităţile vârstei 286 11.2. Teorii explicative ale procesului îmbătrânirii 291 11.3. Alternative pentru vârstnici 292 11.4. Funcţionarea socială şi de personalitate 294 11.5. Implicaţii sociale ale bătrâneţii 297 11.6. Teoriile adaptării la bătrâneţe 298 Capitolul XII Sfârşitul vieţii. Moartea 301 12.1. Conceptul de moarte 301 12.2. Diversitatea percepţiilor şi atitudinilor faţă de moarte 303 12.2.1. Perspective istorice şi culturale 303 12.2.2. Perspectivele vârstelor 304 12.3. Atitudini în faţa morţii. Fazele morţii 305 Bibliografie 312