Realizarea, la 15 ani după prima ei apariţie, a unei noi ediţii după o carte ce are la bază textul tezei de doctorat pe care am susţinut-o în 1983 la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române este rezultatului faptului că, de o vreme, această carte este imposibil a mai fi procurată, ceea ce îmi permite să cred, cu optimism şi modestie, ca autor al ei, că există încă dorinţa de a fi citită. îmi explic acest interes, dincolo de bănuiala că prima ediţie a avut un tiraj mult prea mic, prin atracţia pe care o prezintă pentru publicul nostru, specialişti, studenţi sau simplii căutători ai adevărului în paginile cărţilor, însuşi destinul unic al relaţiilor dintre România şi Statele Unite ale Americii. în general, este evident, cred, pentru istoricii români, că istoria noastră, incluzând aici şi trecutul ei mai apro­piat, este greu de explicat fără înţelegerea cât mai exactă şi mai profundă a raportării României moderne şi contemporane la mediul internaţional sau, dintr-o perspectivă mai uşor de urmărit, a evoluţiei relaţiilor ţării noastre cu fiecare dintre ma­rile puteri ale lumii. Din acest unghi de vedere, ca obiect de studiu, relaţiile cu SUA au reprezentat un capitol abordat cu întâr­ziere în istoriografia românească, lucru datorat, după toate evidenţele, mai mult împrejurărilor decât istoricilor.

Târgovişte, 2010, prof. univ. dr. Ion Stanciu