Internetul a fost proclamat drept un fenomen absolut descentralizat, situat dincolo de controlul indivizilor, corporaţiilor sau guvernelor.

în Netocraţia, Bard şi Söderqvist afirmă că societatea transparentă şi non-ierarhizată visată de pionierii internetului e unul dintre cele mai mari mituri ale erei informaţiei.

Societatea viitorului va fi ierarhizată. Nu în funcţie de avere şi performanţă, ci în funcţie de capacitatea de a controla noile mijloace interactive de comunicare. Restul oamenilor vor îngroşa rândurile noului proletariat consumerist: consumtariatul.

Netocraţia propune o viziune. Autorii nu sunt nici pentru, nici împotriva schimbărilor pe care le anunţă. Ei pur şi simplu privesc atent lumea din jur, aflată în plină revoluţie digitală, şi îi fac portretul-robot.

Netocraţia este un eseu complex cu o premisă simplă: dacă vrem să nu fim luaţi pe nepregătite de viitor, trebuie să ne cunoaştem prezentul şi trecutul.

Prima ediţie a cărţii Netocraţia (2000) a ajuns direct pe lista bestsellerurilor non-fiction din Suedia. Trei ani mai târziu era publicată în engleză şi începea să facă ocolul lumii, fiind tradusă în cincisprezece limbi.

NETOCRAŢIE, NETOCRAŢII, S.F. FORMĂ DE ORGANIZARE ŞI DE CONDUCERE A UNEI SOCIETĂŢI, îN CARE CEI CARE CONTROLEAZĂ REŢELELE INTERACTIVE DEŢIN PUTEREA; NOUA ELITĂ A EREI INFORMAŢIONALISTE.

O explorare mai amănunţită decât oricare alta din sfera analizelor revoluţiei informaţionale, Netocraţia face parte din bibliografia obligatorie. Netocraţia este abecedarul acestei revoluţii.

Kjell A. Nordström şi Jonas Ridderstråle, autorii cărţii Funky Business

O nouă clasă dominantă a intrat în scenă: netocraţia. Şi, cum vechiul aparat capitalist de producţie a devenit, în consecinţă, redundant, va exista şi o nouă subclasă; în locul vechiului proletariat, se dezvoltă nou-apărutul consumtariat. Impunerea interactivităţii digitale ca mijloc dominant de comunicare reprezintă o schimbare de paradigmă comparabilă cu momentul când burghezia a preluat controlul de la aristocraţia feudală, odată cu pătrunderea industrialismului.

Alexander Bard şi Jan Söderqvist

El a văzut viitorul. Enciclopedist talentat, Bard e ori genial, ori nebun. Voi hotărâţi.

Times Magazine