Lucrarea de faţă a fost scrisă în urmă cu 40 ani. La data terminării ei, sub
forma unei teze de doctorat (1968), aceasta reprezenta o lucrare unicat în biometria
românească, focalizându-se asupra preciziei metodelor de cubaj şi a
structurii arboretelor pe baza unor măsurători extrem de precise, după o
metodologie riguroasă, aplicată în suprafeţe de probă tăiate ras.
Prima parte a lucrării are un caracter mai mult teoretic şi are ca scop
cunoaşterea structurii şi variabilităţii caracteristicilor dendrometrice ale arborilor
şi arboretelor de molid, constituind o fundamentare ştiinţifică a metodelor
de cubaj. Partea a doua, cu un caracter aplicativ, prezintă cercetările asupra preciziei
metodelor de cubaj în raport cu variabilitatea formei arborilor.
Cercetările s-au efectuat în pădurile de molid din bazinul superior al râului
Bistriţa din judeţul Suceava. Lucrarea este bazată pe un vast material de cercetare
- 12 suprafeţe de probă tăiate ras, cu un număr total de 4861 arbori,
însumând un volum de 6177 m3 - şi aduce numeroase contribuţii la cunoaşterea
structurii arboretelor de molid dintr-o zonă forestieră importantă a României. Un
accent deosebit la prelucrarea şi interpretarea datelor a fost pus pe folosirea
metodelor statistico-matematice.
Prin lectura acestei lucrări, cititorii vor putea aprecia singuri maniera de abordare
a problemelor specifice domeniului forestier de către acest cercetător, care
şi-a dedicat întreaga viaţă studierii pe baze ştiinţifice şi gospodăririi pădurilor
ţării. Comparaţia cu alte lucrări de biometrie forestieră apărute în ţară şi în
străinătate în ultimii 40 ani nu o dezavantajează ci, din contra, evidenţiază o
serie de priorităţi în abordarea fundamentelor ştiinţifice ale cubajului arboretelor
şi a estimării producţiei şi productivităţii pădurilor. Pentru prezent, când se pune
problema unei evaluări pertinente a stocului de biomasă din păduri în vederea
aplicării Protocolului de la Kyoto şi a Convenţiei pentru diversitate biologică,
sunt mai necesare ca oricând cercetări de fundamentare a unor metode de
obţinere a unor date comparabile. Lucrări de referinţă cum este cea de faţă
reprezintă un punct de start pentru o evaluare credibilă şi comparabilă a caracteristicilor
biometrice ale pădurilor, permiţând definirea unor proceduri şi instrumente
ştiinţifice care fundamentează o comparabilitate bună a rezultatelor.
Cei mai în vârstă şi mai ales foştii săi studenţi şi colaboratori îşi amintesc de
primul curs universitar de dendrometrie, publicat în anul 1957, în două volume,
pentru uzul studenţilor, care cuprindea numeroase serii de date biometrice originale
şi procedee statistico-matematice de prelucrare a acestora. Pentru prima
dată în România, dr. Radu Ichim a introdus statistica matematică în stabilirea
parametrilor structurali şi funcţionali ai pădurilor.
în final, este necesar să fie amintite aici şi încercările autorului de a publica
lucrarea, la începutul anilor ‘70, în memoriul de prezentare a lucrării, înaintat
Editurii Agrosilvice, autorul rezumând-o astfel: “în această lucrare se cercetează
precizia metodelor de cubaj aplicate în arboretele de molid exploatabile şi de
formă regulată în raport cu variabilitatea formei arborilor”. Totuşi, atât la
Editura Agrosilvică (Editura Ceres de mai târziu), cât şi la Editura Centrului de
Documentare Forestieră (CDF), încercările de publicare nu au avut succes.
Cauzele sunt greu de precizat astăzi, dar într-o scrisoare a directorului Editurii
Agrosilvice din 1970, argumentaţia - vizibil puerilă astăzi - era că lucrarea este
prea teoretică şi cu prea multe calcule statistice şi nu s-ar încadra în gama publicaţiilor
editurii. Apariţia, la 40 de ani de la finalizare, în Seria a III-a - “Teze
de doctorat” a Editurii Silvice, constituie - considerăm - o necesară restituire, iar
po-ziţionarea ca a doua lucrare în cadrul seriei, după cea a prof. Marin Drăcea
al cărui student autorul a fost - o discretă rememorare a instituţiei autenticului
“magistrului”, al cărei exemplu a fost.
Sperăm că parcurgerea acestei lucrări va oferi cititorilor un crâmpei din
atmosfera de creaţie ştiinţifică din anii de început de la Staţiunea Experimentală
de Cultura Molidului de la Câmpulung Moldovenesc şi va servi drept model de
abordare pentru tinerii cercetători în descifrarea şi modelarea tainelor pădurii.
Dr. ing. Ion Barbu