„După aproape un secol şi jumătate, România se află în situaţia de a fi adoptat un nou Cod de procedură civilă, operă legislativă fundamentală pentru promovarea eficientă a valorilor democratice ale societăţii noastre.
Vechiul Cod de procedură civilă, ca şi Codul civil, au supravieţuit unor epoci extrem de diferite şi adeseori neprielnice pentru procesul de eficientizare şi democratizare a justiţiei. Orice operă legislativă este, în mod natural, perfectibilă.
Intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă n-ar mai trebui însă să întârzie. Avem nevoie de
modernizarea procedurii civile, iar eventualele
modificări legislative ar trebui să apară, dacă viaţa va demonstra inevitabilitatea lor, doar după un proces de asimilare şi aplicare a noilor instituţii judiciare de către instanţele judecătoreşti. Doctrina ar trebui să se alăture unor asemenea eforturi şi să contribuie la
interpretarea noilor dispoziţii legislative, cu pasiunea şi rigoarea ce trebuie să-i fie caracteristică.”