Partea I a acestui volum reflectă o parte din dialogul permanent pe care Delegaţia Naţională de Negociere l-a avut cu componentele societăţii, de la tineret la sindicate, patronate, universitari şi cercetători ştiinţifici, mediu de afaceri, farmacişti, agricultori, voluntari, ONG-uri, partide parlamentare, reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale etc. în cadrul discuţiilor, au fost abordate atât teme referitoare la metodologia şi stadiul negocierilor de aderare, precum şi aspecte referitoare la efectele aplicării acquis-ului pentru diferite capitole de negociere, cum ar fi Agricultura, Uniunea Economică şi Monetară, Dreptul societăţilor comerciale, Politica regională etc., modul în care acestea influenţează diferite grupuri sociale şi viaţa cetăţenilor.

Dar crearea mediului intern de negociere nu se opreşte aici. Comunicarea cu populaţia este esenţială: informarea permanentă a cetăţenilor privind impactul aderării României la Uniunea Europeană, efectele pe care le are aplicarea acquis-ului comunitar pentru diferite capitole de negociere, solicitările României în negocieri şi rezultatele obţinute la finalizarea capitolelor sunt tot atâtea aspecte care pot duce la o cunoaştere mai bună a transformărilor pe care societatea românească le necesită pentru aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât cetăţenii români să fie euro-realişti, capabili să opteze în cunoştinţă de cauză pentru aderarea la UE.

Pentru a putea comunica atât cu majoritatea populaţiei, cât şi cu diverse grupuri ţintă, mass-media este un vehicul esenţial în acest proces. Pentru a demonstra cât de important este rolul presei în procesul de pregătire internă, voi aminti un singur exemplu - înregistrarea produselor de origine. Mass-media a înţeles mai rapid decât mulţi producători că mărcile produselor de origine trebuie înregistrate la OSIM pentru ca România să poată negocia produsele tradiţionale, pe care producătorii noştri să le comercializeze pe piaţa Uniunii Europene. După ce presa a început să relateze tot mai mult despre acest subiect, producătorii români au înţeles ce trebuie să facă, iar numărul mărcilor pentru produsele româneşti înregistrate la OSIM a crescut exponenţial în câteva zile. Aşadar, rolul mass-media în comunicarea privind integrarea europeană este esenţial.

Partea a II-a volumului cuprinde o selecţie a interviurilor acordate în cursul anilor 2001-2002 în presa scrisă şi audiovizuală. Acestea se referă atât la aspecte generale privind negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană, cât şi la capitolele de negociere deschise şi închise provizoriu în perioada menţionată. în plus, sunt reflectate diferite întâlniri, consultări tehnice în plan intern şi extern, cu statele membre şi candidate, cu Comisia Europeană etc. Cred că principalul scop al acestor interviuri este de a încerca să explice care sunt efectele aplicării normelor europene pentru cetăţean, dar şi pentru întreaga societate românească.

Autorul