Domnitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei şi principii Transilvaniei care se bucură de o iconografie stabilită sunt dispuşi în ordine cronologică, având fiecare o notă de prezentare; cei lipsiţi de iconografie şi cei mai puţin semnificativi au fost notaţi doar cu datele domniei, pentr u a împlini cronologia. Această îmbinare editorială " iconografie princiară din Ţările Române (cât se poate de complectă) + notă de prezentare a fiecăruia dintre cei „portretizaţi” (în funcţie de importanţa istorică a personajului) " constituie originalitatea lucrării Domnitori şi principi ai Ţărilor Române .

Notă : cea mai mare parte a „portretelor” domnilor Ţării Româneşti şi ai Moldovei au fost „culese” de către marele cărturar Nicolae Iorga ( Domnii români după portrete şi fresce contemporane , Sibiu, Krafft & Drotleff, 1930).

Ţara Românească se bucură de 50 de „aleşi”, din care 30 domni pământeni (printre care Basarab I, Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Radu Şerban, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu), 17 domni fanarioţi (printre care Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti), şi 3 domni „regulamentari” (Alexandru Dimitrie Ghica, Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei).

Moldova „s-a ales” cu 44 de domni, din care 23 domni pământeni (printre care Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Bogdan cel Orb, Ştefan cel Tânăr, Petreu Rareş, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir), 19 domni fanarioţi (printre care Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Grigore III Ghica), şi 2 domni regulamentari” (Mihai Sturdza, Grigore V Ghica).

Fără să-l uităm pe domnul unionist al Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti , Alexandru Ioan Cuza.

Transilvania „se prezintă” cu 1 voievod (Iancu de Hunedoara) şi 17 principi (printre care Ştefan B á thori, Gabriel Bethlen, Ghorghe R á kóczi I, Gheorghe R á kóczi II, Francisc R á kóczi II).