Compozitorul maghiar Carl Flesch s-a preocupat de studiul viorii în vederea deprinderii unei tehnici care să asigure un progres continuu. Flesch a preluat vechea metodă de studiu a gamelor, după modelul şcolii franceze. Iniţial lucrarea a inclus doar gama Do major, lăsându-le violoniştilor responsabilitatea transpoziţiilor.