în primul număr al revistei evocam necesitatea reparării prejudiciilor create ştiinţei juridice şi cunoaşterii administraţiei prin hiatusul de 45 de ani de inexistenţă. Revista noastră apare în anul 1926 şi revine, până în 1946, o prezenţă remarcabilă în peisajul presei juridice româneşti.
Revista de Drept Public a găzduit în această perioadă contribuţii valoroase ale unor corifei ai învăţământului, cum au fost: Paul Negulescu, Anibal Teodorescu, C. Rarincescu, G. Alexianu, Mircea Djuvara sau ale unor savanţi europeni în domeniul dreptului public – G. Jeze, Maurice Haurion, Hans Kelsen, Leon Duguit.
în întâiul număr al revistei, profesorul Paul Negulescu deplângea modul în care funcţiona statul şi acuza lipsa de răspundere a autorităţilor pentru aşezarea administraţiei pe baze solide profesionale. „Statul nu are nici o normă de conducere”, iar „serviciile publice sunt create după interese politice, organizarea lor nu are nici un caracter ştiinţific”, constata, cu amărăciune, profesorul Negulescu. Statul, în loc să-şi recruteze un personal calificat şi capabil, îl recrutează la întâmplare şi mai ales după considerente politice. Vă rog să constataţi uimitoarea similitudine a practicii politice de astăzi cu cea constatată în România în 1926 de către marele cărturar Paul Negulescu. Se pare că incultura autorităţilor publice, lipsa de respect pentru valorile umane, abuzul, reprezintă adevărate constante ale politicii pe plaiurile mioritice. Buna guvernare (dreptul subiectiv la o atare guvernare!) este doar un clişeu pe care-l developează specialiştii adevăraţi, dar pe care-l ignoră guvernanţii a doua zi după câştigarea alegerilor şi formarea autorităţilor centrale şi locale administrative.
în cei şaisprezece ani scurşi de la primul număr (1995) am insistat pe publicarea şi dezbaterea unor teme de mare rezonanţă practică. Evocăm astăzi osârdia, sagocitatea şi entuziasmul ce păreau de neoprit ale profesorului Antonie Iorgovan pentru realizarea noului program al Institutului de Ştiinţe Administrative, program la care au subscris specialişti de primă mărime, spre exemplu, academicianul Tudor Drăganu, profesorii Ioan Deleanu, Ioan Muraru, Ioan Alexandru, Verginia Vedinaş, Dana Apostol Tofan, Genoveva Vrabie, precum şi mai tinerii Emil Bălan, Iulian Nedelcu, Alina Livia Nicu, sau reputaţii practicieni, Rozalia Lazăr, Gabriela Bogasiu, Emanuel Albu etc. Ca şi atunci, însă, şi azi în România lucrurile se mişcă greu, au loc adevărate sincope, paşi înapoi, crize provocate ciclic de interesele politicienilor. Programul nostru rămâne ferm. Nu vom conteni să promovăm nevoia imperioasă de reformă autentică în organizarea şi funcţionarea administraţiei publice (centrale sau locale). Slujim proiecte importante şi nimeni nu va fi descurajat să-şi facă publice propunerile care vizează această reformă.

Prof. univ. dr. Nicolae POPA
Redactor-şef