In zilele noastre, foarte mulţi oameni care au cunoscut adâncurile întunecoase ale necredinţei, dar din mila lui Dumnezeu au fost scoşi din acest iad şi chemaţi la lumină, se nasc la o nouă viaţă, cu totul diferită de aceea pe care au trăit-o până acum. Se poate însă întâmpla ca omul să nu-şi simtă bolile duhovniceşti, şi dacă nu-şi obişnuieşte privirea să fie atentă la neputinţa sufletului nu se va lipi de el pocăinţa lăuntrică. Fără aceasta, viaţa duhovnicească nu va avea un reper, şi el se va abate pe un drum greşit. Este important ca de la bun început viaţa duhovnicească a credinciosului să ia o orientare corectă, iar pentru aceasta e necesar să-i vorbim despre viclenia patimilor lăuntrice, să-i deschidem ochii asupra acelei lumi lăuntrice întunecate cu care el urmează să se lupte şi care deseori se ascunde sub masca virtuţii şi a dreptăţii.
Scopul acestei cărţi a arhimandritului Lazăr Abaşidze, sihastru din Munţii Georgiei, este ca sprijinindu-se pe îndru¬mările Sfinţilor Părinţi din vechime şi ale Părinţilor timpurilor din urmă să-i deştepte, să-i pună în gardă, să-i protejeze pe creştinii începători arătându-le unele curse tainice ale bolilor sufleteşti ascunse, profunzimea căderii noastre şi viclenia duhurilor rele, încât să poată observa şi evita şi singuri „virtuţile” exterioare sub care pot fi ascunse mişcări tainice ale sufletului bolnav.