Numărul curent al Studia Politica. Romanian Political Science Reveiw este deschis de demersul critic propus de Ruxandra Ivan: alegând ca obiect de studiu practica justiţiei internaţionale în intervalul istoric ce succede sfârşitul Razboiului Rece, autoarea construieşte un subiect extrem de ambiţios, care vizează analiza conceptelor fundamentale ale lumii politice contemporane. Miza studiului constă în evaluarea critică a încercării de transformare a subiectului politic modern (individul, definit sub specia dreptului pozitiv produs în cadrul juridico-politic al statelor suverane) în subiect al unui drept universal, trans-naţional şi metajuridic. Interogaţia fundamentală pe care se biziue demersul vizează mutaţia suveranitaţii clasice, reevaluată prin prisma exigenţei unei justiţii universale, bazată pe „drepturile omului”.

în acelaşi registru teoretic, articolul semnat de Radu Carp propune investigarea modelului spaţiului public habermasian. Analizând comentariile recente pe care Habermas le aduce modelului conceput în 1961, autorul îşi propune să evalueze rolul religiei în economia teoriilor spaţiului public contemporan, arătând că dezbaterea intelectuală în jurului acestui obiect se află abia la începuturile sale. Alina Isac Alak examinează încercările de reinterpretare ale textelor coranice care, analizate în paradigma islamică, dau seama de o posibilă abordare alternativă a modernităţii politice.
Următoarele două articole abordează, din perspective diferite, dar la fel de fecunde, fenomenul totalitarismului. Construit pe terenul istoriei conceptuale, demersul Roxanei Marin relevă o miză explicativă importantă pentru înţelegerea progresului ştiinţelor umane şi sociale în ultimele opt decenii: analizând definiţiile fascismului, autoarea retrasează procesul naşterii unui cuvânt instrumentalizat de polemica ideologică şi transformarea acestuia într-un concept ale cărui conotaţii ilustrează perspectivele prin prisma cărora a fost studiat „fenomenul totalitar”. Plecând de la studiul de caz al Combinatului Siderurgic din Hunedoara în primele două decenii ale regimului comunist din România, articolul Ralucăi Mărgărit examinează, într-o perspectivă de sociologie politică, întreprinderea socialistă ca loc de construcţie a regimului comunist prin diversificarea mecanismelor de producere şi reproducere ale legăturii sociale. Pe de-o parte, întreprinderea socialistă este dispozitivul major al guvernamentalităţii ,regimului comunist, ordonat proiectului marxist-leninist de inginerie socială. Pe de altă parte, dinamica internă a universului întreprinderii socialiste ilustrează transformările regimului autonomiei spaţiilor şi sferelor de activitate prin care se construieşte raportul dintre societate şi politică.
în final, într-un studiu cu o puternică dimensiune empirică, Sabina-Adina Luca, Bogdan Gheorghiţă, Annamária Kádár şi Dragoş Dragoman examinează construcţia identitară a tinerilor din România postcomunistă, analizând modurile prin care aceştia se raportează la un set de valori sociale precum atitudinea faţă de muncă patrie, corupţie, sărăcie şi emigraţie.