Pe fondul dezvoltarii ordinii juridice a UE, s-au multiplicat şi întrebarile, fireşti, consideram, referitoare la relaţia dintre dreptul internaţional şi dreptul UE. în caz de conflict între o norma de drept internaţional şi o norma de drept al UE, carei norme trebuie sa-i acorde prioritate în aplicare statul membru al Uniunii? Tratatele Uniunii Europene sunt tratate de "tip clasic", negociate, semnate, ratificate, intrate în vigoare potrivit normelor dreptului internaţional sau Uniunea Europeana are propriile-i norme de reglementare? Când raspund statele membre ale UE în temeiul dreptului internaţional şi când raspund acestea în temeiul dreptului UE? Este dreptul UE o noua ramura de drept? Sau este o componenta a dreptului internaţional? Care sunt limitele dreptului UE în raport cu dreptul internaţional? Care este raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul UE?

Acestea, şi multe altele, sunt întrebari care, înca, nu au un raspuns unitar, acceptat de majoritatea celor care au preocupari în domeniu.

în contextul celor menţionate, prezenta lucrare îşi propune drept scop identificarea a cât mai multor elemente care sa ne ofere posibilitatea de a stabili care este raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul UE.