Sancţiunea procedurală a inadmisibilităţii a fost analizată ca fiind corespondentul negativ al admisibilităţii, rezultând că o manifestare procesuală este inadmisibilă dacă nu este obiectiv încuviinţată de lege; când lipseşte legitimitatea subiectivă a celui care o foloseşte; sau, nu are utilitate funcţională, întrucât nu poate produce efectele pe care legea a înţeles să i le atribuie.
Pentru elaborarea prezentului studiu am consultat lucrări de specialitate cu profil adecvat temei cercetate pe o perioadă de timp mai mare de trei ani, respectiv 160 de tratate, cursuri universitare şi dicţionare, 100 monografii, 180 de studii şi articole şi peste 160 de culegeri de practică juridică.