Dupa publicarea unui prim comentariu, pe articole, al noului Cod civil, Editura Hamangiu inaugureaza o noua serie de comentarii, dedicate tuturor institutiilor din Codul civil. Seria va fi structurata in mai multe volume – cel putin 20, conform proiectului nostru initial – care vor varia ca intindere in functie de complexitatea materiei si de relevanta practica a problemelor analizate.

Sistematizarea pe institutii ofera fiecarei carti avantajul unei relative „independente” fata de celelalte volume din cadrul colectiei si lasa autorilor libertate pentru analiza mai ampla a subiectelor alese.

Linia comuna a intregii serii de comentarii o reprezinta, insa, abordarea practica a subiectelor; toate aceste lucrari sunt gandite spre a servi ca instrumente de lucru pentru judecatori, avocati, notari, consilieri juridici, registratori de carte funciara si celelalte categorii de practicieni ai dreptului.

Lucrarea analizeaza dispozitiile noului Cod civil in materia familiei, fiind evidentiate numeroase elemente de noutate fata de reglementarea anterioara din Codul familiei. Astfel, se remarca posibilitatea sotilor de a opta intre trei regimuri matrimoniale (regimul comunitatii legale, regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale), renuntandu-se astfel la regimul legal, obligatoriu si imuabil al comunitatii de bunuri; posibilitatea modificarii conventionale a regimului matrimonial ales, precum si posibilitatea schimbarii regimului comunitatii de bunuri, la cererea unuia dintre soti, pe cale judiciara, ca masura de protectie. Este reglementata expres institutia logodnei, se recunoaste sotilor dreptul de a stipula o clauza de preciput, se simplifica procedura divortului dincolo de ceea ce s-a realizat prin Legea nr. 202/2010, locuinta familiei se bucura de o reglementare distincta, ca masura de protectie a familiei, este reglementat dreptul la despagubiri al sotului nevinovat care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, precum si dreptul la prestatie compensatorie al sotului reclamant atunci cand divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, se introduce conceptul de autoritate parinteasca, regula generala fiind aceea ca ea se exercita de ambii parinti. Noile reglementari aduc modificari si in materia adoptiei, instituind principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei, extinzand aria celor care nu pot adopta la toate persoanele cu boli psihice si cu handicap mintal etc.