Noutatea constă în conţinutul diferit faţă de alte lucrări cu acelaşi nume de pe piaţa de cursuri de drept constituţional şi instituţii politice, în abundenţa de doctrină citată ca urmare a consultării numai a surselor originale şi de jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Constituţionale, a altor jurisdicţii constituţionale sau a unor curţi ordinare.

Lucrarea curpinde patru mari părţi, şi anume: drepturile fundamentale politice; tipurile de scrutin; organizarea şi desfăşurarea alegerilor; referendumul. în ceea ce priveşte drepturile fundamentale politice, sunt examinate în context comparat dreptul de vot, dreptul de vot pentru Parlamentul European, dreptul de a fi ales și dreptul de a fi ales în Parlamentul European. Sunt prezentate trăsăturile votului în conformitate cu Constituția României și în dreptul altor state, cu analize comparate pentru fiecare trăsătură în parte. Cât privește tipurile de scrutin, sunt analizate cele trei tipuri mari de scrutin, și anume: scrutinul majoritar uninominal și plurinominal cu variantele sale și trăsăturile lor; scrutinul proporțional cu trăsăturile sale specific și procedura de stabilire a rezultatelor alegerilor pe baza mai multor procedee detaliat prezentate, împreună cu exemplele matematice necesare pentru a putea fi înțelese, inclusiv a repartizării resturilor; scrutinele mixte, detaliat prezentate cu calculi matematice prezentate ca exemple pentru fiecare variantă a acestui tip de scrutin. Pentru toate tipurile de scrutin sunt prezentate avantajele și dezavantajele, cu mențiunea ca tipurile de scrutin mixte preiau atât avantajele, cât și dezavantajele celor doua tipuri de scrutin anterior prezentate. Cât privește organizarea și desfășurarea alegerilor, sunt prezentate alegerile parlamentare, cu prezența la urne și pe baza votului electronic; alegerile prezidențiale și specificul lor; alegerile locale și specificul acestora. Desigur că, sunt analizate principiile specifice fiecărui tip de alegeri, pe baza legislației române, având în vedere că există puține reguli de nivel european în acest domeniu, iar în toată Uniunea Europeană alegerile naționale se desfășoară pe baza legii naționale. Cât privește referendumul, această parte a lucrarii este total original, nemaiexistând doctrină românească în domeniu de nivelul cuprins în lucrarea de față. Sunt analizate: trăsăturile și funcțiile refrerendumului, accentuându-se pe faptul că referendumul are în principal o trăsătura decizională și nu numai consultativă; modele de referendum, prezentându-se referendumurile reglementate în alte state, grupate în funcție de conținutul lor și de alte criterii; referendumul în România, național și local.