Numărul 3/2012 al Studia Politica. Romanian Political Science Review este deschis de studiul Ramonei Coman și al Cristinei Stănculescu consacrat „stării“ democrației românești (L’état de la démocratie en Roumanie. Difficultés nationales, solutions européennes) examinată prin prisma modului în care Uniunea Europeană, în calitate de obiectul al discursurilor politice naţionale, devine parte a regimului de inteligibilitate a politicii româneşti. Uniunea Europeană serveşte drept regulator simbolic – generatoare de oportunităţi politice şi economice, sursă de soluţii politice – al discursului unei elite repliate asupra politicii naţionale. Jean-Michel Eymeri-Douzans (When Reforms Become Permanent. In Search of Evaluation Lost) propune o abordare critică a reformelor instituționale inspirate de doctrina New Public Management puse în operă în statele membre OCDE în ultimele decenii plecând de la constatarea unui paradox: deşi promovează o evaluare continuă a politicilor din perspectiva costurilor şi a capacităţii lor de a produce rezultate, demersurile reformiste ca atare au reuşit să se sutragă unei evaluări generale. Şi totuşi, costurilor acestor reforme nu sunt deloc neglijabile. Cât despre rezultate, aceste demersuri încercă în fapt să răspundă, fără prea mult succes de altfel, unei nevoi stringente de relegitimare a autorităţii statelor contemporane. Cele două articole semnate de Dan Drăghia şi, respectiv, Vlad Brătuleanu, examinează într-o perspectivă istorică raportul întotdeauna delicat dintre valorile, faptele şi acţiunile politice plecând de la analiza mișcărilor de stânga din spațiul românesc de la începutul secolului al XX-lea. Dan Drăghia (Proletariatul la putere. Impactul Revoluţiei din Octombrie asupra socialismului românesc) propune o reevaluare a influenței Revoluției din Octombie asupra dinamicii socialismului românesc. Vlad Brătuleanu (George Grigorovici: între socialism şi naţionalism) examinează activitatea și gândirea politică a liderului scial-democrat bucovinean George Grigorovici care, conjugând două viziuni aparent ireconciliabile (socialismul internaționalist de sorginte marxistă și sensibilitatea naționalistă), acesta concepe un model politic federal care ar face posibilă instaurarea socialismului în provincia Bucovina. Următoarele două studii proiectează priviri diferite asupra conflictelor internaţionale. Atentă la detaliile confecţiei deciziei politice, Claudia Vlăgea (Le conflit des îles Malouines (Falklands) sous le regard d’Emmanuel Jacquin de Margerie, Ambassadeur de France à Londres (2 avril-11 juin 1982)) reuşeşte să suprindă „imponderabilele“ gestiunii unei crize internaţionale semnificativ plecând de la lectura coresondenţei diplomatice menţinută în epocă de un spectator avizat şi implicat, ambasadorul Franței la Londra, Emmanuel Jacquin de Margerie. într-o perspectivă calificată de analiză a relaţiilor internaţionale, articolul semnat de Vasile Rotaru (Between Interdependence and Strategic Interests. EU-Russia Relations after the Georgian War) ia altitudine pentru a examina relația dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă prin prisma modului în care cei doi actori au înțeles să își renegocieze raporturile după războiul din Georgia (2008). Interogând modurile în care mai putem astăzi conceptualiza schimbarea politică, Raluca Grosescu (Une analyse critique de la transitologie. Valeurs heuristiques, limites d’interprétation et difficultés méthodologiques) revine critic asupra principalelor curente ale tranzitologiei, evidențiind limitele interpretative și dificultățile metodologice ale acestora.