S-ar parea ca autorul e un cinic, un, in extremis, mizantrop, ce se amuza inmatriculand dezastre… personalizate. Cartea-i, de fapt, e foarte ingenioasa(facand pandant, in felul ei, cu Ingeniosul…amintit, al, in trei slove, MHS*), amar-hazlie sau hazliu-amara, de-o, uneori, placiditate ca aceea a unei carti de telefon sau (de ce nu?) a unei enciclopedii si/sau de resemnarea (nu ipocrita, dar jucata) a Album-ului eminescian: `Apoi te uiti razand la cate-o fila:/ Viclean te bucuri de-ale noaste-ntreceri,/ Privind in vrav prostia imobila.` Fara a fi humorist en titre, humorul autorului e unul `cu ape`, in multiple nuante: buf, tandru, delicat, fantastic, benign-feroce, negru sau absurd. Comicul acestui pince-sans-rire, fie si daca pare unul `la rece`, prelucrat, este de-a binelea uman (gratie cuantumului de umanitate diversa care populeaza, din plin, o carte, altfel, scurta): un nu atat `du mecanique plaque sur du vivant`, ci, mai degraba, invers… Un viu placat, sa zicem, pe mecanic, - pe al masinii, daca vreti, sau pe-al neinsufletitelor placate… Neinsufletite, dar… personalizate!

Serban Foarta