Statul de drept este un concept cheie pentru protectia drepturilor omului. Desi prezent in Constitutia Romaniei, el nu este pe deplin fructificat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Motivul acestui divort relativ dintre norma si aplicare este ca statul de drept este perceput ca un postulat a carui validitate nu cere nicio demonstratie, invocarea sa fiind mai degraba rituala decat functionala.

Jacques Chevallier lamureste conceptul in contextul tipic epocii actuale, marcata de provocarile post-totalita-rismului si ale crizei statului, fructificand genealogia acestei constructii teoretice, evadata din sfera juridicului pentru a deveni o «figura impusa» a politicii. El depaseste viziunea formalista asupra statului de drept, bazata pe ierarhia normelor, si privilegiaza o viziune substantialista, centrata pe garantarea libertatilor fundamentale, atragand in acelasi timp atentia asupra limitelor utilizarii lui.

Prin publicarea lucrarii Statul de drept a lui Jacques Chevallier, aflata la a cincea editie in Franta, este prezentata publicului din Romania una dintre temele centrale ale dezbaterii filosofice si politice ale ultimilor 40 de ani, cea a mecanismelor de protectie contra interventionismului statal si posibilelor abuzuri ale majoritatilor democratice, tema extrem de actuala in contextul social, politic si juridic romanesc.

Recenzii ale lucrării Statul de drept

Lecturarea sa poate fi considerată ca o prioritate civică, indiferent de naţionalitatea sau mediul cititorului (Critiques Libres)

Jacques Chevallier se apleacă asupra vitalităţii actuale a statului de drept, asupra condiţiilor sale de posibilitate, ca şi asupra implicaţiilor sale sociale. El ne face să vedem o noţiune victimă a unei maladii suspecte care îi alterează sensul. (…) Importanţa acestei lucrări se datorează poziţiei pe care o adoptă autorul în faţa multiplelor experienţe politice care se reclamă de la statul de drept. Neignorând niciuna dintre utilizările mitice ale acestei referinţe, el refuză totuşi să vadă în aceasta doar o escrocherie, agitată pentru a face diversiune. (…) Problema lui Jacques Chevallier nu este să demonstreze ce ar putea sau ar trebui să fie statul de drept. El se străduieşte, printr-un demers de tip genealogic, să elucideze diferitele strategii politice care au putut să se exprime şi continuă să o facă sub marca de stat de drept. Unii vor spune că lucrarea îl plasează pe autorul său într-o poziţie foarte expusă pe frontul ideologic al reîntoarcerii la drept, de curând deschis de către jurişti. (…) Dar vedem cu greu cum s-ar putea pune problemele în afara reperelor şi perspectivelor trasate de acest «Stat de drept». (Jacques CAILLOSSE, Droit et Société)

Multe dintre aceste contribuţii sunt pe de-a-ntregul accesibile şi perfect compatibile cu cadrul învăţării ştiinţelor sociale în liceu. (Chearles HENRY, Revue Idées)