Regulile dreptului internaţional umanitar au fost elaborate pentru a răspunde realităţii din prima jumătate a secolului al XX-lea, respectiv conflictele interstatale. în prezent, scena internaţională oferă imaginea altui tip de conflict, conflictul asimetric, ce opune, pe de o parte, un stat şi, pe de altă parte, o entitate ne-statală, de cele mai multe ori o organizaţie teroristă.
Lucrarea fundamentează o idee generală cu caracter de noutate cu privire la evoluţia dreptului internaţional, prin examinarea modului în care regulile dreptului internaţional umanitar sunt supuse unui proces de adaptare şi transformare, pentru a fi aplicate în raport cu noile realităţii pe plan internaţional, în condiţiile în care nu există o practică a statelor.
Fiind prima monografie pe această temă, urmăreşte, în principal, identificarea şi urmărirea interpretării regulilor cutumiare de drept internaţional, ceea ce diferă faţă de abordarea tradiţională a doctrinei române. De asemenea, lucrarea analizează două teme de actualitate în dezbaterea internaţională, respectiv regimul detenţiei suspecţilor de terorism şi regimul operaţiunilor direcţionate împotriva unor persoane (targeted killings), precum şi practica Statelor Unite şi a Israelului în materie.