Primul număr al Studia Politica. Romanian Political Science Review pe anul 2013 este consacrat spațiului politic românesc. Articolul inaugural, semnat de Bogdan Iancu (”Serenity in Overcoming Crises”: A Parochial Gloss on the Transnational Shift in Constitutional Vocabularies.), sondează, pornind de la studiul cazului românesc, capacitatea limbajului constituțional de a asuma meta-vocabularul universalizant al „consituționalismului“, pentru a servi drept cadrul de referință în contextul declinului Statului-națiune ca unic subiect politic internațional.

Urmează o serie de trei articole care investighează, în registre diferite, fenomenul partizan românesc. Cristian Preda (Partide, voturi și mandate la alegerile din România [1990-2012]) realizează o documentare valoroasă a tuturor partidelor active pe scena politică românească după 1989, în termeni de voturi (mobilizare electorală), mandate (statut parlamentar și participare la guvernare) și statut juridic. într-un registru de această dată analitic, Alexandra Ionescu (Consolidarea partidelor politice și reforma instituțională a autorității publice în Europa Centrală și Orientală. Pluripartism și pluralism politic în postcomunismul românesc) examinează modul în care a fost constituționalizată și instituționalizată vocația partidelor de a exprima și organiza pluralismul politic. în fine, Radu Carp (Limitarea neconstituţională a dreptului de asociere în partidele politice şi a dreptului de a fi ales prin legislaţia în domeniu şi influenţa acesteia asupra participării politice) evaluează măsura în care legislația românească referitoare la partide contrazice valorile și dispozițiile constituționale și formulează propuneri de revizuire a legii partidelor politice.

Articolul Iulianei Conovici (Ambivalence and Change in the Public Status of Religion in Romania during the 2008-2012 Legislative Term.) este dedicat reformei relației Stat-Biserică, în perioada 2008-2012. Modificarea legislației revelează atitudinile ambivalente ale liderilor politici în raport cu valorile asociate religiei, precum și cu statutul public al acesteia. Caterina Preda (Sub supraveghere (artistică). Relaţia artiştilor cu Securitatea) propune o analiză comparată a relațiilor pe care artiștii le-au întreținut cu structurile represive ale regimurilor comuniste din Europa de Est. Concluzia articolului este susceptibilă să aducă un aport metodogic extrem de valoros pentru cercetările în științele sociale: artefactul, opera de artă poate servi drept sursă legitimă pentru analiza (limitelor) dominației totalitare.

Numărul curent se încheie cu interogația teoretică a Ruxandrei Ivan (Is Sovereignty Dead? The Transformation of International Politics.), dedicată destinului suveranității după sfârșitul Războiului Rece. Autoarea clasifică procesele (juridice, etice și politice) care au contribuit la erodarea accepțiunii clasice a conceptului și practicii politice a suveranității în spațiul internațional contemporan.