Volumul discută, din perspectiva istoriei ideilor, evoluţia concepţiilor despre libertatea
învăţaţilor şi a organizaţiilor de învăţământ superior occidentale, începând cu geneza
medievală a universităţilor şi până la conturarea unui concept modern de libertate
academică în SUA începutului de secol XX. Cartea se opreşte, pe rând, la patru momente
decisive de transformare instituţională: apariţia şi răspândirea universităţilor medievale
autonome, criza universităţii şi coagularea unui ethos ştiinţific la periferia corporaţiilor
academice, conturarea unei idei romantice de universitate şi, în fine, schimbările
organizaţionale care au dus la apariţia universităţii moderne şi a concepţiei asociate de
autonomie şi libertate academică. în partea sa finală, volumul oferă o perspectivă adusă la zi
asupra libertăţilor universitare, concentrându-se pe relaţiile complexe de sinergie şi tensiune
internă, mărturii ale tradiţiilor de gândire diverse explorate anterior. Capitolul final
schiţează un scenariu privind viitorul libertăţilor academice.

Din cuprins:
• Drepturi, imunităţi şi autonomie instituţională în universitatea medievală
• Declinul autonomiei universitare
• Redefinirea comunităţii de învăţaţi, ethosul ştiinţific şi libertatea de a filozofa
• Ideea romantică de universitate şi Lehrfreiheit
• Spre un concept european de libertate universitară
• Statele Unite şi conturarea doctrinei moderne a libertăţii academice
• Libertăţile universitare astăzi: sinergii şi tensiuni
• Ce viitor pentru libertatea academică?