O analiză a scrierilor morale ale acestui început de mileniu subliniază că multe dintre acestea aparțin, nu atât specialiștilor în etică, ci unor autori ce provin din cele mai diverse medii: știință, drept, medicină, economie, politică, educație, armată, lumea oamenilor de afaceri, încât putem aprecia că trăim un timp ce face apel cu obstinație la responsabilitate. Nu este însă suficient să demonstrăm implicarea responsabilității în orice discurs moral al vremurilor noastre; se cere să formulăm mai bine responsabilitățile, acolo unde acționăm, unde suntem, degajând soluții realiste la situațiile inedite cu care însăși viața ne convoacă și ne presează. Altfel, există riscul să păstrăm discursul în sfera încă relativ închisă a dezbaterilor etice și să nu găsim răspunsul la întrebarea cheie: responsabilitatea este peste tot invocată și valorizată, dar unde sunt responsabilii?

Mărturie că există semne ale unei prezențe active în viața cetății a unor tineri - și chiar a unora mai puțin tineri, dar care și-au păstrat încă neștirbit entuziasmul specific acestei vârste - stau lucrările cuprinse în prezentul volum, ce își propun, fiecare în parte, în limitele domeniilor de competență ale autorilor lor, să pună în acord de o manieră concretă teoria etică și practica morală. Soluția ce ne este propusă, de un real interes pragmatic, este de a plasa discursul în câmpul fertil al dezbaterilor de etică aplicată, ca replică practică la teoriile excesiv de abstracte ale unei etici rigoriste, maximaliste, de catedră.

O punere în temă a responsabilităților noastre în lume, unde fiecare pretinde dar este prea puțin dispus să ofere, se realizează prin intervenția inspirată a Princepelui Radu intitulată sugestiv ,,Partea noastră de răspundere” - este preocuparea pe care cele șase secțiuni ale volumului o pun în valoare din perspectiva eticii aplicate și a implicării efective a autorilor în rezolvarea problemelor. Pare că întreaga lucrare stă sub semnul cunoscutului îndemn pe care nu mai puțin cunoscutul președinte american J. F. Kennedy îl adresa voluntarilor Peace Corps: ,,Nu întreba ce poate face țara ta pentru tine, ci întreabă ce poți face tu pentru ea!”. Iar cei ce se întreabă, în paginile de față, ce pot face pentru comunitate, pentru țară, în limitele impuse de propriile abordări și competențe, nu sunt nici politicieni, nici oameni de afaceri, nici eticieni, sunt doar specialiști în domenii dintre cele mai diverse, uniți de aceeași bunăvoință, adică de acea voință bună atât de necesară pentru a gândi Binele, a și-l însuși afectiv dar, mai ales, a-l practica.

Așadar, iată câteva cuvinte despre autori: Adriana Mihaela Macsut, absolventă de Fizică la Universitatea din Craiova precum și Teologie Didactică Romano-Catolică la Institutul Teologic Romano-Catolic din București precum și a unui master în Exegeză Biblică la aceeași instituție, în prezent fiind doctorand al Școlii Doctorale de Filosofie a Universității București; Ștefan Grosu, cu studii de drept, absolvent al secției de teologie didactică de la Institutul Teologic Romano-Catolic din București, în prezent doctorand în filosofie al Universității București; Daniel Terec-Vlad, cu o licență în Științe Politice și Administrative, Universitatea Petre Andrei, iar în prezent masterand în Consiliere și Administrare în Resursele Umane și student la Filosofie, Universitatea Ștefan cel Mare; Loredana Terec-Vlad, cu două licențe în Economie și Științe Politice și Administrative la Universitatea Petre Andrei, iar în prezent studentă la filosofie și masterandă în Etică Organizațională și Audit Etic, Universitatea Ștefan cel Mare și profesor la Liceul Tehnologic din Solca, domeniul științe socio-umane; Narcisa Loredana Posteucă, absolventă de Filosofie, în prezent se pregătește pentru un masterat care să-i permită continuarea studiilor de nivel doctoral; Marius Costel Eși, licențiat în Filosofie, Drept și Economie, cu un doctorat în Filosofie la Universitatea Al. I. Cuza, și un altul, în derulare, în economie, la Universitatea Ștefan cel Mare, în prezent lector universitar la Facultatea de Științe ale Educației a universității sucevene; Leria Ileana Boroș – absolventă de Filosofie, Universitatea din Pitești, student Erasmus al Universitații din Dijon – Franța, masterat în Etica Politicilor Publice în prezent doctorand în filosofie la Universitatea din București; Daniela Stănciulescu, absolventă de Litere și Teologie la Universitatea din Craiova, cu un master în Hermeneutică Filosofică și un doctorat în filosofie la Universitatea de Vest, în prezent lector universitar la Universitatea Spiru Haret, Catedra de Limbă Franceză; Ionuț Adrian Rădulescu, cu două licențe în inginerie: Tehnologia Construcțiilor de Mașini, respectiv Construcții Civile Industriale și Agricole la Facultatea de Mecanică, Universitatea din Craiova, iar actualmente este masterand în cadrul Facultăţii de Economie și Administrarea Afacerilor, specializarea Antreprenoriat și Administrarea Afacerilor la aceeași instituție și lucrează ca inginer proiectant mecanic la Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectări Mine pe Lignit, Craiova; Corneliu-Robert Sîrghea, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă și în prezent student al Facultății de Filosofie, Universitatea Al. I. Cuza; Ana Moisoiu Atodiresei a absolvit la Universitatea Ștefan cel Mare, Facultatea de Istorie Geografie, specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene și Masterul de Consiliere şi administrarea resurselor umane, în prezent fiind profesor la Centru de Studii European Fălticeni și studentă la Facultatea de Psihologie, Universitatea Petre Andrei. Cu acești entuziaști cercetători, care își asumă, pe de o parte, răspunderea personală față de cele susținute - uneori cu mai multă (sau mai puțină) abilitate de analiză academică, dar întotdeauna cu dorința de a se exprima pe ei înșiși, cu proiectele și preocupările specifice - pe de altă parte, care se afirmă în calitate de responsabili, atenți și deschiși către solicitările reale ale vieții pusă sub semnul eticului, morala nu mai este doar un exercițiu al gândirii ce-și propune să ordoneze inteligibilitatea lumii, a omului și a istoriei din perspectiva a ceea ce este bine sau rău la nivel de universalitate; ea se identifică prin numeroasele și dificilele probleme provocate de contradicțiile devenirii sociale concrete, ce nu par să aibă rezolvare fără apelul la etică.

Disfuncționalitățile globalizării; polarizarea din ce în ce mai evidentă a lumii între bogați și săraci, fie ei indivizi sau state; etica și/sau nonetica în instituții; intoleranța, xenofobia și disoluția moralității, fenomene agravate de criză; dilemele etice atașate activității de voluntariat; nevoia de audit etic în condițiile competiției agresive dintre organizații; afirmarea moralității în cultura organizațională; funcționalitatea codurilor de etică, nu doar simpla lor afirmare; valoarea morală a muncii; relația etic-nonetic în mediul de afaceri; provocările bioeticii; problematica limitelor în etică și filosofie, sunt tot atâtea tematizări asupra cărora autorii acestui volum au reflectat și au năzuit să propună soluții. Chiar și simpla lor identificare ca probleme nu este puțin lucru! Fie și numai pentru această realizare, volumul de față merită să vadă lumina tiparului, iar autorii, încurajați și sprijiniți să-și continue proiectele.