Descoperite şi publicate în deceniile din urmă, jurnalele scrise de diariste femei în perioada interbelică au contribuit la cunoaşterea şi propagarea specificului naţional în rândul cititorilor şi comentatorilor literari, impunând o notă vădită de cosmopolitism şi modernitate în scrisul românesc interbelic, sporind astfel coeficientul de cunoaştere a acestui spaţiu cultural şi aportul lui la spiritualitatea europeană a momentului. Setul de opere selectate de autoare este unul reprezentativ, lărgind mult sfera cunoaşterii acestui segment de timp şi atrăgând atenţia nu numai asupra unei lumi pitoreşti, dar asupra unor zone interioare de sensibilitate şi manifestare spirituală, care ridică în mod indubitabil calitatea scrisului românesc interbelic în zonele aerate ale unei gândiri prospective, apăsat intelectualiste şi pline de lirism, culoare şi viaţă intimă spectaculoasă şi bogată spiritualiceşte.

Mircea Popa