Cartea cuprinde analiza etnocoreologică a două studii de caz asupra Căluşului, o practică ritual-ceremonială de esenţă choreutică întâlnită şi astăzi în spaţiul românesc intra- şi extracarpatic. Felierea adâncă a realităţii culturale investigate, clar circumscrisă din perspectiva timpului şi a spaţiului dar limitată la contextul ritual-ceremonial, oferă, pe de-o parte, posibilitatea observării imaginii de ansamblu pe care o are această practică culturală, a fizionomiei ei actuale şi, pe de altă parte, ocazia sondării unor straturi de credinţe magico-religioase foarte vechi, regăsite astăzi din ce în ce mai firav într-o mentalitate raţionalizată (în sens weberian), straturi în care aceste practici culturale îşi au rădăcinile. Focalizată pe devoalarea structurilor ritual-ceremoniale şi a celor textuale, pe extragerea semnificaţiilor culturale şi a informaţiilor stilisticii textelor de dans, analiza urmăreşte să pună în evidenţă şi câteva dintre aspectele proceselor de recontextualizare ca factor prin care structurile rituale, ceremoniale şi textuale s-au adaptat de-a lungul timpului diferitelor contexte sociale şi mentalitare. Mixul metodologic centrat de kinetografia Laban a permis o investigare de adâncime a textelor, a co-textelor în strânsa lor corelaţie cu contextele ritual-ceremoniale, metoda propunând un model de exceptare a materialului etnocoreologic cu scopul constituirii unor instrumente ştiinţifice necesare pentru înţelegerea unor procese mai largi precum cel al transmiterii şi a morfodinamicii tradiţiilor de dans. Lucrarea este printre puţinele analize coreologice asupra Căluşului si prima de o asemenea anvergură aplicată asupra unor tradiţii căluşăreşti locale: una oltenească (Izvoarele, Olt) şi una transilvăneană (Boşorod, Hunedoara).