Revista „Scrisul Românesc“ a fost fondată în 1927, de către criticul literar Dumitru Tomescu, şi tipărită de editura cu titlul omonim, până în 1928. Prin structură, format şi colaboratori, „Scrisul Românesc“ devine de la început o publicaţie culturală interbelică importantă, alături de „Ramuri“ şi alte reviste din perimetrul Olteniei.între colaboratori se număra Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihaescu, N. M. Condiescu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, N. I. Herescu, Al. Marcu, C. Rădulescu-Motru, Radu Dragnea, P. P. Panaitescu, Emanoil Bucuţa, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Busuioceanu, Ion Dongozi, I. B. Georgescu, D. Tomescu.

Seria a doua a revistei a apărut în ianuarie 2003, din iniţiativa prof. univ. Florea Firan, redactor-şef al publicaţiei şi în prezent. Apariţia revistei este lunară, 32 pag., 1-2,31-32 color, format 42x30 cm.

Prestigiul seriei noi a revistei este dat de la început de către un Colegiu editorial alcătuit din personalităţi marcante ale vieţii culturale din ţară şi din străinătate: Adrian Cioroianu, Andrei Codrescu, Irina Mavrodin, Eugen Negrici, Nicolae Panea, Dumitru Radu Popa, Dumitru Radu Popescu, mai apoi Daniela Crăsnaru. Şi nu orice colegiu editorial, ci unul activ, fiecare membru susţinând, constant, câte o rubrică, ceea ce creează posibilitatea realizării, după un timp, a unui volum al fiecărui autor, în care să fie reunite articolele publicate. Şase volume au şi apărut: Andrei Codrescu, „Instrumentul negru“; N. Davidescu, „Poezii inedite“; Marin Sorescu, „Poezii inedite“; „Mircea Dinescu. Poezia insurgentei“ de Constantin M. Popa, Monica Spiridon, „Cum poţi să fii român?“. Variaţiuni pe teme identitare; Irina Mavrodin, „Despre traducere. Literal şi în toate sensurile“.

în strategia culturală a revistei se găseşte intenţia de permanentizare a unor rubrici individualizate, pe lângă cele consacrate de practică publicistică: Cartea-eveniment propune analizarea unor cărţi care ar putea deveni repere; O idee — rubrica iniţiată şi susţinută de Adrian Cioroianu – aduce în dezbatere aspecte de mare actualitate; sub genericul Idei şi mentalitatea, cititorul va descoperi subiecte controversate din mişcarea filosofiei contemporane, iar Imaginar şi raţionalitate explorează relaţiile subtile dintre realitate şi virtualitate; în Logoterapia se abordează tema concurenţei dintre cartea-obiect şi formele sale virtuale de transmitere-receptare, continuată de rubrica Actualitatea capodoperei în care sunt comentaţi scriitori precum Voltaire, Hugo etc.; Cum scriem, cum vorbim este o rubrică optimizată pentru punerea în discuţie a „vieţii“ clişeelor, stereotipiilor şi neglijenţelor de limbaj; Restanţe este o rubrică propusă de Eugen Negrici şi continuată, sub genericul Confruntări de Ovidiu Ghidirmic şi se referă la lucrări rămase în momentul apariţiei fără ecoul meritat sau la unele aspecte teoretice; o secţiune intitulată Inedite are darul de a activa pagini relevante pentru istoria literară, de 4 ani avându-l protagonist pe Marin Sorescu; Din partea cealaltă, rubrica propusă de scriitori stabiliţi în afara ţării, mai exact de Dumitru Radu Popa, se doreşte un spaţiu de interculturalitate, iar Corespondente lirice electronice, propusă de Carmen Firan, o completează. Petre Rado susţine rubrica Cronică de film; Ioan Lascu — Retrocritica; Dumitru Radu Popescu — Scrisori deschise; Marian Victor Buciu — Obsesii; Mihai Duţescu — Vitrina cu cărţi; Deyan Ranko-Brashich — Scrisori din America; Ion Parhon — Teatru; Dodo Niţă — Lumi bidimensionale; Lucian Florin Rogneanu — Atelier de artist.

Dinamismul centrului universitar, al instituţiilor artistice, de spectacol şi cele muzicale, asigură suficient material care se regăseşte cu generozitate în paginile revistei. Scrisul Românesc se doreşte atât o tribună de promovare a Editurii cu acelaşi nume, o vitrină a noilor apariţii, deschisă prin demersul critic şi eseistic asupra cărţilor, şi a proiectelor editoriale, o întâlnire cu autorii şi colaboratorii editurii, dar şi un dialog permanent cu valorile culturii române aflate în ţară sau străinătate şi, nu în ultimul rând, o panoramare a fenomenului artistic, academic, ştiinţific al Craiovei în contextul naţional şi universal.

Privită în ansamblu, revista cuprinde în mod echilibrat, compartimente şi rubrici permanente în care se regăsesc poezia, proza, critica şi istoria literară, cronici şi recenzii de cărţi, literatură străină, o pagină de inedite, articole pe teme de educaţie şi cultură, şi arte, de filosofie, istorie, evenimente culturale în ţară şi în străinătate (cu permanenţă din New York, Paris), prezentare de cărţi şi reviste.

Spiritul multicultural, diversitatea şi calitatea colaboratorilor, consistenţa textelor publicate, evenimentele culturale din ţară şi străinătate dau notă originală şi forţă publicaţiei prin care se distinge în peisajul publicistic românesc.

Colaboratorii de bază ai noii serii: Monica Spiridon, Andrei Codrescu, Carmen Firan, Adrian Cioroianu, Gabriel Coşoveanu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Dumitru Radu Popescu, Ioan Lascu, Ion Parhon, Dumitru Radu Popa, Adrian Sângeorzan, Constantin Zărnescu, George Sorescu, Cornel Ungureanu, Mircea Pospai, Mihai Duţescu, Radu Polizu, Deyan Ranko-Brashich, Gabriela Rusu-Păsărin, Ion Buzera, Nicolae Panea, Lucian Florin Rogneanu, Victor Marian Buciu, Cecilia Căpăţână, Geo Constantinescu, Felicia Burdescu, Mihai Ene, Alexandru Oprescu, Dodo Niţă, Adrian Lesenciuc, Maria Tronea, Viorel Forţan...