Traducere din limba franceza de Livia Storescu

Premiul Nobel pentru Literatura 2014

In Bulevardele de centura (1972), naratorul, Serge Alexandre, se afla in cautarea tatalui, personaj fantomatic care aparuse pentru scurt timp in viata lui in adolescenta si care incercase sa-l omoare, impingindu-l pe sine intr-o statie de metrou. Au trecut zece ani de atunci. In vremurile tulburi ale Ocupatiei, Serge isi regaseste tatal in mijlocul unui grup obscur de la hanul Clos-Foucre, dintr-un sat de la marginea padurii Fontainebleau. Toti acei indivizi erau implicati in publicarea unui jurnal de denunt si santaj. Mai mult decit atit, tatal poarta un alt nume si nu-si recunoaste presupusul fiu. Oare totul s-a petrecut doar in inchipuirea tinarului? Va reusi el sa-si salveze parintele, un evreu deloc ingrijorat de riscurile la care se expune, de legaturile pe care le are?

„Pasisem indarat de-a lungul vremii ca sa te regasesc si sa merg pe urmele tale. In ce an eram? In ce epoca? In care viata? Prin ce minune te cunoscusem cind nu-mi erai inca tata? De ce ma necajisem atita cind un cintaret spunea o «poveste evreiasca», intr-un cabaret care mirosea a lipan si a piele argasita, in fata unor clienti ciudati? De ce voisem, asa de curind, sa ma socot fiul tau?” (Patrick Modiano)

„Eroii lui Modiano lasa in urma constringerile mediului lor social. Ei se afla intr-o eterna cautare a identitatii si evolueaza la jumatatea drumului dintre doua lumi, intre intuneric si lumina, viata publica si destinul la care viseaza.” (Liberation)