Ideea de la care autorul a pornit în elaborarea acestei cărţi este aceea de a aduce în lumină şi să explice cititorului român deosebirile fundamentale, ideologice şi practice, dintre Islam, ca a treia mare religie monoteistă relevată a istoriei omeneşti şi curentele marginale, periferice care au inventat o “nouă religie” – cea a violenţei, extremismului şi brutalităţii. In acest context, cartea abordează şi clarifică diferenţele existente între Islamul ca religie şi “islamul politic” ca ideologie inspirată din valorile religioase, folosită ca instrument de luptă politică pentru obţinerea puterii în stat. Cartea se doreşte un ghid obiectiv şi neutru în primul rând pentru cititorul român şi pentru opinia publică din România iar mesajul pe care îl transmite este acela că era războaielor şi, mai ales, a războaielor religioase, s-a încheiat, că nu orice musulman este terorist şi că nu orice terorist este musulman, că dialogul între religii, culturi şi civilizaţii este, încă posibil, spre binele reciproc şi pentru ca toţi oamenii planetei, indiferent de credinţă, etnie, limbă sau moştenire culturală, să convieţuiască într-o lume a păcii, toleranţei şi a edificării.