A fost editat şi lansat pe piaţa cărţilor volumul lui Andrei Marga, Religia în era globalizării – cea mai amplă analiză a situaţiei religiei în societatea contemporană publicată în România. Volumul, bazat pe prelegeri prezentate de autor şi pe contribuţii la reuniuni internaţionale, are două părţi: o parte de analiză a situaţiei religiozităţii şi religiei în societăţile erei globalizării şi o parte de explorare a ceea ce se consideră a fi societatea postseculară.

Volumul Religia în era globalizării oferă cititorului o examinare adusă la zi a situaţiei religiei, cu referinţe bogate la filosofii, teologii şi istoricii de referinţă. Sunt luate în considerare, pentru prima oară în România, datele sondajelor europene în materie de opţiuni valorice ale cetăţenilor, precum şi controversele şi dialogurile teologilor şi filosofilor de referinţă (Harnack-⁠Baeck, Barth–Heidegger, Habermas–Ratzinger, Kung–Ratzinger, Moltmann–Lapide etc.) care domină dezbaterile din lumea de astăzi asupra subiectului.

In prima parte a cărţii se stabileşte ce este globalizarea şi de ce sporeşte religiozitatea (capitolul „Ce este şi ce ne pretinde globalizarea?”). în următoarele patru capitole se examinează diagnoze ale ponderii religiei („Noua pondere filosofică a religiei”), ale situaţiei religiei („Diagnoze ale situaţiei religiei”), ale influenţei actuale a religiilor („O diagnoză a situaţiei actuale a religiilor”), ale situaţiei religioase a epocii noastre („O diagnoză a situaţiei religioase a timpului”). Cartea oferă tabloul sintetic al schimbărilor din religia timpului nostru.

In capitolele următoare ale cărţii se examinează reprezentarea lui Isus Christos în cercetările recente creştine şi iudaice („Isus în noile abordări creştine şi iudaice”), se prezintă noua abordare a fundamentelor Europei şi ale culturii moderne („Revenirea la triunghiul Iersusalim-⁠Atena-⁠Roma”), se identifică bazele biblice ale trialogului iudaism-creştinism-Islam („Baze pentru trialogul religiilor monoteiste”), se cercetează conştiinţa morţii („Asumarea finitudinii”) şi a realităţii lui Dumnezeu („Dumnezeu astăzi”) în cultura actuală.

Partea a doua a volumului lui Andrei Marga, Religia în era globalizării, reia discuţia asupra secularizării şi este prima cercetare în România a societăţii postsecularizare (capitolul „Societatea postseculară”). Se examinează, la nivelul celor mai noi cercetări, rădăcinile Europei („Iudaismul şi creştinismul – rădăcini comune ale Europei”) şi datele celei mai importante dezbateri asupra re­ligiei din timpul nostru – cea care a avut loc în 2005 între filosoful Jurgen Habermas şi teologul Joseph Ratzinger („Premisele unei dezbateri epocale – Habermas–Ratzinger”). Partea a doua a cărţii mai cuprinde un capitol conclusiv („Religia în era globalizării”).

Volumul lui Andrei Marga, Religia în era globalizării, publicat de Editura Academiei Române, se încheie cu un rezumat în limba engleză, cu titlul de cotitură religioasă („The Religious Turn”). Aşa cum precizează autorul, aceste vederi sunt ecoul unor transformări care au avut loc în conştiinţa religioasă şi teologică a timpului nostru ca urmare a schimbării relaţiei dintre filosofie, ştiinţe, teologie, a dezvolării cercetării istorice a lui Isus Christos şi a noii relaţii dintre istorie şi escatologie, a noii interacţiuni dintre cele trei religii monoteiste şi a fenomenului globalizării economiei, securităţii, comunicaţiilor, cunoaşterii din era noastră.