Cartea „Organele statului - Abuzul transplanturilor în China” este o compilaţie de eseuri care abordează problema spinoasă a provenienţei organelor folosite în industria de transplant a Chinei, abordând din unghiuri diferite tema abuzurilor în domeniul transplanturilor de organe în acesta ţară.

Cartea deschide subiectul recoltării de organe de la deţinuţi arătând că nu doar deţinuţii executaţi sunt supuşi recoltării de organe în China, dar şi prizonierii de conştiinţă.

"Organele statului" scrisă de 11 autori de pe 4 continente şi 7 ţări, din diferite medii profesionale, oferă o abordare variată a subiectului, care reflectă în ce mod restul lumii ar dori să vadă schimbarea practicilor din China. Eseurile includ declaraţii ale martorilor, informaţii oficiale, statistici, date cronologice şi analize în profunzime ale situaţiei din China.

Volumul merge mai departe ilustrând modul în care practicile lipsite de etică din China afectează de fapt standardele etice în restul lumii, şi, în acelaşi timp, dezvăluie modalităţi de a combate

In China, potrivit declaraţiilor oficiale, peste 90% din organe provin de la prizonieri executaţi. Aceasta reprezintă deja o încălcare a standardelor medicale occidentale. Cu toate acestea, chiar dacă am lua în considerare această declaraţie oficială, există cca. 2.000 până la 8.000 de execuţii pe an, care ar trebui să asigure organele pentru 10.000-20.000 de transplanturi anuale.

Oare faptul că în China, în cazul a peste 90% dintre transplanturi, donatorii sunt deţinuţi, nu trezeşte o suspiciune că de fapt deţinuţii şi mai ales prizonierii de conştiinţă, sunt consideraţi oficial bănci de organe?

In august 2010, ONG-ul Doctori Impotriva Donării Forţate de Organe a făcut un apel către companiile farmaceutice prin care le solicita să evite implicarea în transplanturi care ar putea fi acceptabile din punct de vedere legal, dar nu şi etic.

Răspunsul companiilor la acest apel a constat în nouă studii clinice noi, implicând 1.200 de organe transplantate, desfăşurate în spitale civile şi militare chineze. Cu alte cuvinte, companiile farmaceutice nu numai că îşi promovează şi vând medicamentele în China, dar şi susţin dezvoltarea transplantului chiar în aceste condiţii de abuz.

Reacţia împotriva recoltării forţate de organe a venit din partea asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor nonguvernamentale, şi nu din partea statelor. World Medical Association şi organizaţiile transplantologilor au fost cele care au reacţionat.

Cartea „Organele statului - Abuzul transplanturilor în China” este o carte care îţi dă speranţe.

Iţi dă speranţe că principiile etice se pot afirma; în faţa unui stat puternic, susţinut prin neimplicare de alte state puternice, un grup de oameni – parlamentari, activişti în domeniul drepturilor omului, medici, jurişti, cetăţeni simpli ai unor state, cu toţii uniţi prin comuniunea sentimentelor şi a ideilor – poate determina o schimbare.

Iţi dă speranţe că, încet-încet, că cei fără de voce, cei oprimaţi de stat văd că cineva îi apără.

Iţi dă speranţe că oamenii devin solidari împotriva lăcomiei şi opresiunii, pentru apărarea demnităţii umane.

O carte ce merită citită de toată lumea, „Organele statului - Abuzul transplanturilor în China” răspunde la întrebarea dacă este etică utilizarea suferinţei şi vieţii unora pentru a reduce suferinţa şi a prelungi viaţa altora.