Lucrarea analizeaza institutia proprietatii comune, astfel cum este reglementata in noul Cod civil, sub cele doua forme ale sale, respectiv coproprietatea si devalmasia, si surprinde atat aspectele de continuitate preluate din Codul civil de la 1864, cat si elementele de noutate care sunt importante din punct de vedere al efectelor juridice pe care le implica.

Astfel, coproprietatea obisnuita, institutie de larga aplicabilitate, este in prezent legiferata, valorificandu-se bogata jurisprudenta in materie si unele solutii anticipate de doctrina in reglementarea anterioara. Ca aspecte de noutate in aceasta materie semnalam, de exemplu, amendarea regulii unanimitatii si consacrarea sanctiunii inopozabilitatii.

Cartea Proprietatea comuna. Comentariile Codului civil. Art. 631-692 prezinta pe larg cele mai importante cazuri de coproprietate fortata care, in mod traditional, erau astfel calificate. De asemenea, sunt analizate regimul juridic al amintirilor de familie si regimul juridic obligatoriu al proprietatii periodice, consacrata printre cazurile de coproprietate fortata, solutie care pare a fi judicioasa.

Devalmasia, care in reglementarea anterioara viza in mod exclusiv bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei (cu exceptiile prevazute in mod expres de lege) si avea caracter imperativ, a fost reconfigurata in sensul ca se poate naste atat prin efectul legii, cat si in temeiul unor acte juridice.

Importante elemente de noutate sunt evidentiate si in materia partajului, care a dobandit prin Codul civil actual caracter constitutiv de drepturi; in mod corespunzator au fost reglementate stramutarea garantiilor constituite asupra cotelor-parti si obligatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse intre coproprietari.