Volumul Povestiri din Malá Strana, apărut în 1878, este o construcţie caleidoscopică, alcătuită din treisprezece povestiri la prima vedere fără legătură, cu personaje care migrează dintr-o povestire într-alta, iar acţiunile unora dintre ele, aparent benigne, au consecinţe nebănuite. Personajul central este, de fapt, cartierul Malá Strana din Praga, un microcosmos cu figuri pitoreşti (cerşetorul, domnişoara bătrână, precupeţii, funcţionarii mărunţi, visătorii de meserie), cu cârciumile, bisericile şi pieţele lui, cu bogăţiile şi mizeriile lui – morale şi materiale. în ciclul O săptămână într-o casă liniștită, printr-o tehnică aproape cinematografică, sunt radiografiate toate familiile care locuiesc într-o casă, cu rivalitaţi şi poveşti de dragoste reuşite sau ratate, cu maria­je mai mult sau mai puţin fericite şi planuri mărețe, cu pasiuni pentru loterie şi invidii mai mult sau mai puţin mărturisite, cu aspiraţii înalte şi dezamăgiri teribile.
Cu un umor amar şi un spirit de observaţie acut, Neruda foloseşte aceste povestiri pentru a exploata teme de mare actualitate în epocă şi, pentru el, subiecte de activism politic şi cultural.

Poet, prozator, întemeietorul publicisticii cehe moderne, creatorul foiletonului ca gen literar, JAN NERUDA (1834–1891) s-a născut la Praga şi a fost un fiu devotat al oraşului. în tinereţe a studiat dreptul și filosofia, dar adevărata sa vocaţie a fost scrisul. A debutat ca ziarist în publicaţii de limbă germană din Praga, cunoscând consacrarea odată cu apariţia periodicelor în limba cehă, în plin­ă epocă de revendicare a identităţii culturale cehe. De-a lungul vieţii, Neruda a publicat peste două mii de articole, uneori ajungând chiar la cinci foiletoane pe săptămână; dato­rită lui, foiletoanele au devenit un fel de instituţie permanentă, semnul caracteristic al Pragăi cehe.
De-a lungul carierei sale, Neruda a rămas fidel genului scurt, care servea mai bine crezului său literar şi îi oferea mijloacele necesare pentru abordarea realismului critic.
Atât poezia, cât şi proza scurtă şi însemnările de călătorie ale lui Jan Neruda au fost traduse în limba română, cititorilor fiindu-le cunoscute volume precum Arabescuri, Călătoria, antologia de însemnări de călătorie De la Praga la Paris şi Ierusalim: tablouri din străinătate şi un volum de poezii.

Neruda nu a obţinut rezultate prin cine ştie ce vrăjitorie sau întâmplare, dar nici prin forţa elementară a talentului; le-a obţinut prin truda cinstită a artistului, pentru care este nevoie de un spirit ales şi de un caracter capabil de stăpânire de sine, care izvorăşte din necesitatea interioară sinceră de a lucra întotdeauna numai la cel mai înalt nivel al capacităţii proprii.
Eliška Krásnohorská, 1891
Citiţi-l pe Neruda, vizitaţi cartierul Malá Strana din Praga şi vă veţi simţi acasă.
Ivan Klíma, 1993