“Chemări de adio” este un roman de dragoste şi autoanaliză în care stări complexe de zbucium sufletesc, iubire şi suferinţă se îmbină cu momentele de tensiune, mister, acţiune şi răsturnări de situaţii. Acestea gravitează în jurul protagoniştilor care formează un cuplu antinomic prin opoziţia dintre statutele lor în spitalul de psihiatrie: Gabriela – rezidentă, iar Niklaus – pacient. Relaţia dintre cei doi se grefează pe o puternică atracţie ce ia forma unei pasiuni condimentate de clandestinul situaţiei, dar şi pe o legătură profundă dată de o dependenţă afectivă. Dacă Gabriela, fire perfecţionistă, este umanizată de dragoste, acceptând să-şi sacrifice anii de studiu, o carieră promiţătoare şi propriile valori morale pentru a-l putea iubi, Niklaus, rămâne un personaj misterios, straniu, al cărui comportament uimeşte prin stările de delir şi abilităţile paranormale ce-l definesc. Cei doi se istovesc într-o dragoste pătimaşă, violentă, care-i mistuie prin satisfacţia exorbitantă, într-o dragoste care le ia totul, iar ce le dăruieşte veţi descoperi în momentul lecturării romanului.

[…] Romanul „Chemări de adio” – o poveste de dragoste în cadrul căreia personajele de bază, dincolo de medii şi specific se confruntă în timp cu situaţii neprevăzute. Ipostaze pândite de zbucium şi tragic! Ana Maria stăpâneşte încă de pe-acum arta prezentării prin subtile analize ale stărilor sufleteşti, prin dialogul vioi şi prin reuşite descrieri. Portretul excelează! Romanul Anei Maria, „Chemări de adio”, răspunde unor exigenţe estetice, este util şi se impune ficţional prin ineditul trăirilor abordate. Ii intuim geniul epic, creativ, şi-i dorim noi realizări! […] – George Sorescu