Din cuprins:
- Principii ce genereaza organizarea politico-etatica a Romaniei potrivit noii Constitutii;
- Parlamentul Romaniei;
- Presedintele Romaniei;
- Guvernul Romaniei;
- Raporturile dintre stat si cetatean.

Adoptata in conditiile in care in tarile Europei centrale si de rasarit se renunta Rand pe rand la structurile comuniste, adoptandu-se noi constitutii, inspirate indeosebi Din cele occidentale, noua noastra lege fundamentala reflecta atat valori ale Acestora cat si valori ale traditiei constitutionale romanesti. Se creeaza noi forme Organizationale etatice care apar fie ca o reluare a modelelor existente in Romania pana La instaurarea regimului comunist – precum Parlamentul, Consiliul Legislativ, instantele Judecatoresti etc. – Fie ca „o premiera” determinata de experienta mondiala, de cea Occidental europeana, indeosebi, precum Curtea Constitutionala, Avocatul Poporului Etc.
Intregul esafodaj de organe, de autoritati este construit pe baza unor Principii care, fie ca sunt formulate expres de Constitutie, indeosebi in Titlul I – „Principii generale” –, fie ca sunt deduse din interpretarea unor texte precum cele Cuprinse in Titlul III – „Autoritatile publice” – sau cele cuprinse in Titlul V – „Curtea Constitutionala”. Daca pentru primele identificarea nu ridica probleme, pentru Secundele opiniile pot fi foarte variate. Deci, principiile pe care vrem sa le analizam le Intalnim mai intai in Constitutie, si anume in Titlul I, precum principiul suveranitatii Poporului, principiul statului de drept, principiul pluralismului politic etc. Tot din Constitutie – din alte titluri, precum Titlul III coroborat cu Titlul V – deduceam, pe cale De interpretare, principiul separatiei puterilor in stat, care azi este inscris in terminis in Legea fundamentala, dupa revizuire1. Astfel, in art.1 alin.4 se prevede: “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, Executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”. In sfarsit, unele Principii pot fi desprinse printr-o interpretare globala a Constitutiei, interpretare facuta In lumina necesitatii adoptarii legii fundamentale, precum principiul care se refera la Scopul instituirii autoritatilor2. Dar sediul juridic al materiei nu trebuie cautat doar in Constitutie, pentru ca unele principii – precum cel al separatiei puterilor in stat – se Conturau mai clar, inainte de revizuirea Constitutiei, in textele unor legi organice. Astfel, de exemplu, Constitutia nu formula in terminis acest principiu, dar el era afirmat De o lege ulterioara ei – si anume cea privind organizarea judecatoreasca. In acest sens, Art.1 al Legii nr.92/1992 prevede ca „Puterea judecatoreasca este separata de celelalte Puteri ale statului...”. De asemenea, principiul autonomiei locale consacrat de art.120 din Constitutie este apoi detaliat prin Legea nr.215/2001, in al carei art.1 se prevede ca Aceasta lege “reglementeaza regimul general al autonomiei locale”. De precizat ca toate Principiile constitutionale sunt “puse in aplicare” prin intermediul legilor – de obicei Organice – adoptate pe baza lor, aprecierea lor trebuind a fi realizata in lumina ambelor Categorii de acte normative – Constitutia si legile obisnuite