”Asta ţine de dragoste: a privila om şi a vedea în el o frumuseţe de nerăpit, iar totodată a te îngrozi deceea ce viaţa a făcut din el, a săvârşit asupra lui. Dragostea este tocmaiextrema suferinţă, durere pentru că omul e nedesăvârşit şi totodată minunareapentru că el este atât de uluitor, irepetabil de frumos.” spune, atât defrumos Mitropolitul Antonie, predicile sale fiind cunoscute şi apreciate nudoar de către drept credincioşii ortodocşi, ci de către suficientă lume carecaută să înţeleagă sentimentul cel mai de preţ pentru om şi cum acesta neîmbogăţeşte vieţile.

Taina iubirii faţă de om începeîn clipa când ne uităm la el fără dorinţa de a-l poseda, fără dorinţa de astăpâni asupra lui, fără dorinţa de a ne folosi în vreun fel de darurile luisau de personalitatea lui, ci doar privim şi ne minunăm de frumuseţea care nis-a descoperit.

„Când îl văd pe om în aceastălumină, în lumina iubirii curate, văd în el chipul lui Dumnezeu, o icoană”,spune Mitropolitul Antonie. Şi chiar dacă, în esenţa sa, Taina iubirii este ocarte religioasă, ea se adresează tuturor. Pentru că oricare dintre noi, dorimsă ne întîlnim cu iubirea, vrem să ne întîlnim cu dragostea simplă, din inimă,omenească, şi în felul acesta să ne întâlnim pe noi înşine, aşa cum l-amcunoaşte pe Dumnezeu.

Despre Mitropolitul Antonie al Surojului

Mitropolitul Antonie al Surojului (Andrei Borisovici Bloom) s-a născut pe 19 iunie 1914, laLausanne, Elveția, fiul Xeniei și al diplomatului rus Boris Edvardovich Bloom.

Copilăria sa a fost marcată denesiguranţa şi suferinţa caracteristică familiilor de emigranţi din acea vremeși de urmările Revoluției bolșevice (1917). Și-a petrecut primiiani din viață în Rusia și Iran, iar după o perioadă de peregrinări s-astabilit, în 1923, împreună cu familia, în Franţa, unde viitorul mitropolitși-a primit educația. A absolvit Facultăţile de Biolo­gie şi Medicină laSorbona, Paris.

în 1939 a fost înrolat ca medicchirurg în armata franceză, făcând parte din gruparea antifascistă, în perioadarăzboiului, iar în 1943, este tuns în monahism, în taină, primind numele deAntonie. După război, a continuat să profeseze ca medic până în 1948, când afost hirotonisit şi trimis înAnglia, pentru a sluji ca preot capelan al Frăţiei Sf. Alban şi Sf. Serghie.

A fost numit preot al parohieipatriarhale ruse din Londra în 1950. A fost hirotonit episcop în1957 şi ridicat la rangul de arhiepiscop în1962, ca păstor al Bisericii Ortodoxe Ruse din Marea Britanie şi Irlanda(Episcopia de Suroj). În 1963, a fost numit exarh aj PatriarhieiMoscovei pentru Europa Occidentală, iar în 1966 a fost ridicat la rangulde mitropolit.La cererea lui, a fost eliberat din funcţia de exarh în 1974, pentru a sedevota integral nevoilor pastorale ale mereu mai numeroşilor credincioşi dineparhia sa, care veneau la el căutând sfat şi ajutor.

Mitropolitul Antonie a devenit"Doctor Honoris Causa" al Universităţii din Aberdeen („pentrupropovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu şi reînnoirea vieţii spirituale aţării”); de la Academia-Seminar Teologic din Moscova, pentru lucrarea sateologică, pastorală şi predicatorială; de la Universitatea dinCambridge ; şi de la Academia Teologică din Kiev.

Mitropolitul Antonie al Surojuluieste cunoscut şi iubit în întreaga lume atât de credincioşii ortodocşi,cât şi de eterodocşii în mijlocul cărora i-a fost hărăzit să trăiască şisă propovăduiască. S-a stins în 2003, în Anglia, după o viaţă slujită luiHristos, lăsând în urmă o bogată operă şi chipul unui arhiereu-model al vremiisale. A fost îngropat în Cimitirul Brompton, din Londra, loc de pelerinajpentru mulți credincioși și nu numai.