Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în două baze de date internaţionale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridică online Legalis.ro.

Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI)

• CEEOL – Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database

Numărul din luna aprilie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de judecător dr. Rodica Aida Popa, reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, şi are ca punct de interes justiţia română care se află într-o nouă cheie a comunicării. în spiritul recomandărilor din Avizul 16(2013), reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a iniţiat şi propus în parteneriat cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare al Avocaţilor, Centrele Teritoriale INPPA, curţile de apel, tribunalele şi judecătoriile arondate acestora şi barourile locale de avocaţi din raza curţilor de apel un proiect naţional cu mai multe componente care să asigure echilibrul dialogului şi comunicarea interprofesională între judecători şi avocaţi.

Judecătorul Ana Roxana Tudose, Vicepreşedintele Curţii de Apel Ploieşti, răspunde unor întrebări legate de proiectul Educaţia juridică încercând să argumenteze de ce educaţia juridică trebuie să facă parte din cei şapte ani de acasă ai oricărui cetăţean.

în cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din luna aprilie 2015, inclusiv decizii ale Curţii Constituţionale, decizii ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Rubrica de Actualitate europeană corespunzătoare lunii martie 2015 aduce în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, fiind semnată de Daniela Ivan.

Practică judiciară neunitară

Rubrica realizată de judecătorul Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. în acest număr sunt analizate încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale sau deosebite, precum şi posibilitatea instanţei de a proceda la o astfel de încadrare în lipsa parcurgerii procedurii administrative de către angajator.

Drept privat

Comentariul încheierii nr. 20/19.09.2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, privind inadmisibilitatea cererii de chemare în garanţie şi procedura specială reglementată de O.U.G. nr. 66/2011 semnat de Avocat Anca Stroiu. în opinia autorului comentariului, în mod corect s-a pronunţat Curtea de Apel Alba Iulia cu privire la respingerea ca inadmisibile cererilor de chemare în garanţie formulate de reclamantă împotriva chematelor în garanţie: „O cerere de chemare în garanţie nu poate fi admisă într-un litigiul de drept administrativ, întrucât raportat la obiectul şi temeiul în drept al acţiunii principale, o cerere de chemare în garanţie formulată potrivit dreptului comun nu este incompatibilă cu procedura specială reglementată de O.U.G. nr. 66/2006. Prin urmare, normele de drept comun sunt în acest caz incompatibile cu reglementările cuprinse în actul normativ special, care reglementează activităţi de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană”.

Articolul Puterile tutorelui asupra sumelor de bani din conturile persoanei ocrotite, semnat de conf. dr. Marieta Avram, propune o temă din practica bancară unde s-au ridicat mai multe probleme legate de puterile tutorelui asupra sumelor de bani aflate în conturile deschise la o instituţie de credit, pe numele persoanei aflate sub tutelă, fie minor, fie interzis judecătoresc. Este făcută o analiză a art. 149 alin. (1) şi (2) din Codul civil, dar sunt puse în discuţie şi unele situaţii speciale apărute în practica bancară sau privind răspunderea băncii în cazul în care nu au fost respectate condiţiile în care tutorele poate să dispună de sumele de bani din cont.

Articolul Stabilirea rezervei succesorale în funcţie de renunţătorii la moştenire care au fost gratificaţi printr-o donaţie raportabilă, semnat de conf. dr. Romeo Popescu, aduce în prim plan o problemă care se referă la situaţia acelor succesibili ai defunctului, potenţiali moştenitori rezervatari (descendenţii şi soţul supravieţuitor, care vine în concurs cu descendenţii) care au fost gratificaţi printr-o donaţie raportabilă şi care doresc să renunţe la moştenire pentru a păstra donaţia. Autorul răspunde în cadrul articolului la întrebarea La stabilirea rezervei succesorale se va ţine seama de aceştia sau nu? analizând mai întâi situaţia existentă sub imperiul Codului civil din 1864, iar apoi din actuala reglementare.

Drept public

Comentariul Deciziei nr. 761 din 17 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale privind prevederile Legii
privind aprobarea O.U.G. nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală care au fost declarate neconstituţionale, semnat de prof.dr. Dana Apostol Tofan: „o nouă
Decizie a Curţii Constituţionale controversată: mult zgomot pentru nimic! De ce? Pentru simplul fapt că majoritatea parlamentară dispune de mijloacele necesare pentru a o duce în derizoriu fi e ignorând-o, fi e adoptând o lege de respingere prin care măsurile juridice deja produse de O.U.G. nr. 55/2014 să fi e consolidate legislativ şi nu desfiinţate cum şi-ar dori opoziţia parlamentară şi cum de altfel sugerează Curtea constatându-i neconstituţionalitatea”.

Drept penal

Articolul Respectarea principiilor privind procesul penal şi a drepturilor omului în procedura extrădării, semnat de Blaj Sonia Bianca şi prof. dr. Anastasiu Crişu. Autorii au luat în discuţie această temă pentru că compatibilitatea Convenţiei europene a drepturilor omului şi a principiilor procesului penal cu procedura extrădării reprezintă o provocare de actualitate în domeniul dreptului, sub aspectul importanţei şi complexităţii pe care le implică, având consecinţe pe plan naţional şi internaţional.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CJUE, IPI – februarie 2015.

în cadrul rubricii Instrumente, dr. Gabriela Zanfir, specialist în protecţia datelor personale, semnează articolul Operatorul de date cu caracter personal – titularul obligaţiilor corelative dreptului la protecţia datelor. Articolul îşi propune să lămurească aceste aspecte, cu scopul de a facilita identificarea în practică a operatorilor de date, fiind realizată o analiză a elementelor definiţiei legale a acestui concept, precum şi a diferenţelor dintre operatorul de date şi persoana împuternicită de operator, pentru a vedea ulterior în ce condiţii pot exista operatori asociaţi ai aceleiaşi prelucrări de date, în ce condiţii legea română a protecţiei datelor li se aplică operatorilor stabiliţi în străinătate şi cum a aplicat o instanţă din România conceptul de operator de date, înainte de a ajunge la concluzii.

în cadrul rubricii IADUER, Constantin Mihai Banu, Cercetător asociat în cadrul Centrului de Studii de Drept European din cadrul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, propune articolul Accesul la dosarul cauzei în contextul unei măsuri de refuz al intrării pe teritoriul statului român privind un cetăţean al Uniunii Europene. Pornind de la o hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti. După o analiză complexă a sentinţei civile nr. 3280/02.12.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, autorul concluzionează că „aprecierea concretă a existenţei unei ameninţări reale, prezente şi suficient de grave la adresa unui interes fundamental al societăţii (unui stat membru) revine, în cele din urmă, instanţei sesizate. Caracterul variabil între state al conţinutului concret al ordinii publice sau securităţii interne (i.e. naţionale) rezultă şi din art. 276 TFUE, dar şi din pluralismul inerent al ordinilor constituţionale şi juridice ale statelor membre”.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.