Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în două baze de date internaţionale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro.

Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI)

• CEEOL – Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database

Numărul din luna mai al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de prof.dr. Mircea Duţu, Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, care ne vorbeşte despre proiectul cultural-ştiinţific naţional ENCICLOPEDIA JURIDICĂ ROMâNĂ, a cărei lansare reprezintă un moment important în dezvoltarea ştiinţei şi a culturii juridice româneşti, iar realizarea sa va constitui un punct culminant şi un reper fundamental în devenire dreptului român post-modern. Lucrarea îşi propune o viziune integrată asupra conţinutului termenilor şi noţiunilor prezentate în sensul că, din punct de vedere conceptual, elementele de drept naţional, unional-european şi internaţional sunt complementare, semnificaţiile lor se întrepătrund, spre a se obţine un rezultat nou, ireductibil la primele, cu diferite faţete şi cu valenţe superioare. EJR poartă în sine o puternică semnificaţie simbolică. Ea reprezintă un sistem juridic post-modern, de tip occidental, după 150 de ani de dezvoltare şi, în acelaşi timp, un reper de identificare a unei culturi juridice ancorată tradiţiilor şi deschisă spre orizonturile globalizării.

în cadrul rubricii Curier legislativ sunt prezentate cele mai importante acte normative din luna mai 2015, inclusiv decizii ale Curţii Constituţionale, decizii ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi recursuri în interesul legii promovate în materie civilă li penală.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii aprilie 2015 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de conf.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica realizată de judecătorul Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. în acest număr este analizat modul de stabilire a stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare potrivit Legii nr. 263/2010.

Dreptul afacerilor

Articolul Patrimoniul de afectaţiune al profesioniștilor persoane fizice, semnat de drd. Loredana Cochior, propune să analizeze constituirea, componenţa şi evoluţia patrimoniului de afectaţiune al profesionistului persoană fizică şi a masei patrimoniale fiduciare din perspectiva respectării drepturilor creditorilor. Importanţa analizării acestor aspecte rezidă în consecinţele sale practice.

Drept privat

Comentariul Deciziei nr. 2045/09.04.2013 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia I civilă, privind un caz aparte de subrogaţie în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, concesiunea bunurilor proprietate publică ori privată, semnat de avocat Cristina-Gabriela Răchită. în opinia autorului comentariului, soluţia, demnă de semnalat din practica judiciară pentru că tranşează o problematică destul de rar întâlnită, este totuşi criticabilă. Două expresii folosite inadecvat de instanţă au reţinut atenţia în mod special, „subrogaţie reală” şi „calitatea procesuală de concedent a recurentei”. Ambele fiind inedite în peisajul juridic românesc, câtă vreme subrogaţia personală produsă în cauză, în realitate, se referă la preluarea de către un terţ a locului şi rolului unui creditor în raportul juridic, iar calitatea de concedent ţine, mai degrabă, de dreptul material, decât de cel procesual civil. Mai mult, concluzia instanţei în sensul că art. 14 din Legea nr. 10/2001 ar institui o formă specială de subrogaţie reală cu titlu particular în privinţa calităţii de concedent este un caz vădit de aplicare şi interpretare greşită a legii.

Articolul Denunţarea unilaterală – noutate legislativă din perspectiva reglementării în noul Cod civil, semnat de lect.dr. Bazil Oglindă, propune o evaluare interesantă a provocărilor jurisprudenţiale şi doctrinare privind denunţarea unilaterală, mai ales că regula simetriei în contracte se aplică nu numai în privinţa încetării efectelor contractului ca urmare a revocării lui, ci şi în privinţa modificărilor efectelor contractului, aşa cum rezultă expressis verbis din formularea art. 1270 alin. (2) C.civ. Analiza se concentrează pe regimul juridic al denunţării unilaterale din perspectiva dreptului comun, aşa cum a optat legiuitorul prin reglementarea în două articole, art. 1276 şi art. 1277 C.civ., într-o organizare prin diferenţiere tripartită, şi anume: regimul juridic al denunţării unilaterale a contractelor cu executare uno ictu; regimul juridic al denunţării unilaterale în cazul contractelor cu executare succesivă încheiate pe durată determinată; regimul juridic al denunţării unilaterale în cazul contractelor cu executare succesivă încheiate pe durată nedeterminată.

Articolul O posibilă replică la Decizia Curţii Constituţionale nr. 542/2014 referitoare la unele dispoziţii din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, semnat de prof.dr. Alexandru Athanasiu şi drd. Ana-Maria Vizireanu, constituie continuarea studiului deja publicat în Curierul Judiciar nr. 2/2015, în care autorii îşi propun să examineze chestiunile ce au făcut obiectul articolului menţionat şi prin prisma DCC nr. 542/2014, pronunţată cu ocazia stabilirii conformităţii cu Legea fundamentală a dispoziţiilor art. 100⁴ raportate la art. 169⁵ alin. (6) din Legea nr. 263/2010.

Drept public

Articolul Noţiunea de cetăţenie, semnat de prof.dr. Cristian Ionescu, aduce în prim plan unul dintre elementele constitutive ale statului, şi anume populaţia, iar analiza capătă contur în jurul ecuaţiei cetăţean – stat – suveranitate. Noţiunea de cetăţenie are conotaţii juridice multiple, în funcţie de natura raporturilor juridice în care aceasta se manifestă: raporturi de drept internaţional, raporturi de drept constituţional; raporturi de drept administrativ; raporturi de dreptul familiei. Rezultă, aşadar, că termenul juridic de cetăţenie are un caracter complex, generat de multitudinea şi de natura ramurilor de drept care îi conferă o haină juridică specifică.

Articolul Independenţa justiţiei – principiul fundamental al statului de drept, semnat de prof.dr. Verginia Vedinaş şi consilier juridic Ana Pană, propune fundamentarea semnificaţiei principiului independenţei justiţiei. în egală măsură, sunt semnalate unele aspecte constatate în activitatea Curţii de Conturi, care pun în discuţie necesitatea ca principiul care guvernează activitatea unei instituţii, să fie interpretat şi aplicat respectând specificul şi principiile aplicabile altor instituţii ale statului, respectiv, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat sau caracterul de unică autoritate legiuitoare a ţării, pe care îl are Parlamentul.

Drept penal

Comentariul Deciziei nr. 1415/17.11.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, privind redeschiderea procesului penal, lipsa cercetării judecătoreşti şi aplicarea directă a Convenţiei europene a drepturilor omului, semnat de asist.drd. Teodor Manea şi drd. Simona Anghel. în opinia autorilor comentariului, prin soluţia pronunţată de Curtea de Apel pare că s-a dorit, şi s-a şi reuşit, integrarea cerinţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la aplicabilitatea directă a prevederilor Convenţiei în jurisprudenţa naţională. Astfel, o scăpare a legiuitorului, care nu a prevăzut decât o paletă limitată a cazurilor în care instanţele de control judiciar pot admite calea de atac, desfiinţa prima soluţie pronunţată într-o cauză şi trimiterea acesteia spre rejudecare, a fost corectată pe cale jurisprudenţială, totul cu scopul de a salvgarda dreptul petentului. în consecinţă, autorii modalitatea instanţei de soluţionare a căii de atac este, pe de o parte, îndoielnică, iar pe de alta, periculoasă.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CJUE, IPI – martie 2015.

In cadrul rubricii Instrumente, avocatul Ferdinand Secoşan, atrage atenţia asupra efectelor juridice ale unei erori de traducere în versiunea în limba română a art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului. Eroarea, pe fondul căreia s-a suprapus o interpretare restrictivă şi literală a unei instanţe de judecată din ţară, a determinat consecinţa unei erori judiciare. Eroarea judiciară a fost îndreptată în calea de atac, însă îndreptarea erorii de traducere, nefiind de competenţa instanţei de judecată, încă nu a avut loc. Prezentul articol este o pledoarie în sensul îndreptării grabnice a acestei erori.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.