Acest volum trebuie să aibă un studiu introductiv în care să se explice care a fost organizarea militară a românilor în comparaţie cu aceea a armatelor feudale din Apusul continentului. în felul acesta, vor înţelege şi românii mai bine propria lor istorie. Pentru străinătate, ar trebui traduse într-o limbă de mare circulaţie măcar introducerea şi rezumatele descrierii bătăliilor. Comparând organizarea feudală românească a armatei cu aceea a armatelor din Apusul continentului, se poate vedea că românii au avut posibilitatea să strângă pentru o bătălie aproape 50 de mii de oameni. Sunt multe documentele străine care vorbesc despre efectivele oştilor româneşti, dar ceea ce dă greutate acestor documente este scrisoarea regelui Matei Corvin din ianuarie 1476 din care rezultă că cele două ţări româneşti îi puteau veni în ajutor regelui cu 70 de mii de oameni. La conciliului de la Mantova, din 1459, s-a estimat că, pentru a-i înfrânge pe otomani, este nevoie de o oaste cu un efectiv de 70 de mii de oameni! O tratare ştiinţifică a modului în care a fost organizată o oaste românească este singura în măsură să justifice marile noastre bătălii din secolele XIV-XV.