,,Omul se naste pentru a muri si moare pentru a fi '' - sunt cuvintele nemuritorului Eugen Ionescu. O butada, mai mult, un aforism, o zicere de o mare cuprindere existentiala, cum numai mintea ascutita si spiritul stralucit al marelui dramaturg l-a putut formula in matricea unui subtil paradox. Merita adaugat ca dramaturgul facea aceasta remarca stralucita inainte de a muri putin, daca ar fi sa paragrafez pe confratele sau, poetul Marin Sorescu. A scris randurile de mai sus in momentul in care simtea destul de acut amurgul vietii, constient fiind ca lasa in urma o opera durabila, murind pentru a fi...''