CAPITOLUL 1. CONFLICTUL SOVIETO-CHINEZ: ORIGINI SI EVOLUTII
1.1. China si razboiul din Coreea
1.1.1. Preludiul conflictului
1.1.2. Pozitia Chinei vizavi de un potential conflict coreean
1.1.3. Invazia
1.1.4. Decizia Chinei de a interveni in conflictul coreean
1.1.5. Strategia chineza de abordare a conflictului coreean
1.2. O prietenie fratească eterna. Relatiile sovieto-chineze (1949 – 1956)
1.2.1. Preliminarii. Tratativele sovieto-chineze (dec. 1949 – feb. 1950)
1.2.2. Anii de glorie ai aliantei sovieto-chineze (1953 – 1956)
1.3. Aparitia diferendelor sovieto chineze
1.3.1. Zorii rupturii
1.3.2. Intre marxism si revizionism
1.3.3. Un sfarsit previzibil
1.4. De la criza la conflict
1.4.1. Premeditare sau accident?
1.4.2. „All Under the Heaven is Great Chaos“
1.4.3. Bilant si consecinte

CAPITOLUL 2. INTRE KREMLIN SI ZHONGNANHAI: IMPACTUL CONFLICTULUI SOVIETO-CHINEZ ASUPRA POLITICII EXTERNE ROMANESTI (1956 – 1971)
2.1. Pe calea conformismului ideologic (1956 – 1961)
2.1.1. Socul destalinizarii
2.1.1.1. Plenara CC al PMR din 23 – 25 martie 1956
2.1.1.2. Sedinta Biroului Politic al CC al PMR (3, 4, 6, 12 aprilie 1956)
2.1.1.3. Perceptii chineze privind Congresul al XX-lea al PCUS
2.1.1.4. Reconcilierea romano-iugoslava
2.1.1.5. Ecouri romane si chineze ale evenimentelor din Ungaria
2.1.2. Replierea pe pozitii staliniste
2.1.2.1. Plenara CC al PMR din 28 iunie – 3 iulie 1957
2.1.2.2. Consfatuirea de la Moscova (1957)
2.1.2.3. Retragerea trupelor sovietice
2.1.2.4. Plenara CC al PMR din 9 – 13 iunie 1958
2.1.2.5. Consfatuirea de la Bucureşti (1960)
2.1.2.6. Consfatuirea de la Moscova (1960)
2.1.2.7. Plenara CC al PMR din 30 noiembrie – 5 decembrie 1961
2.2. In cautarea unei solutii (1962 – 1963)
2.2.1. Sfarsitul conformismului ideologic
2.2.1.1. Chestiunea observatorilor in cadrul OTV
2.2.1.2. Scrisoarea CC al PMR catre CC al PCC (3 martie 1962)
2.2.2. Dispute economice romano-sovietice (1962 – 1963)
2.2.2.1. Tensiuni initiale în cadrul CAER (1959 – 1961)
2.2.2.2. Consfatuirea de la Moscova a statelor membre CAER (1962)
2.2.2.3. Revirimentul viziunii integraţioniste
2.2.2.4. Triumful viziunii romanesti
2.2.2.5. Pozitia PMR in cadrul divergentelor economice din cadrul CAER
2.2.3. Diplomatia dezangajării
2.2.3.1. „Sfidarea romaneasca“
2.2.3.2. Sub pavaza „unitatii comuniste“
2.3. „Alinierea“ la disidenta chineza (1964 – 1971)
2.3.1. Catre independenta limitata
2.3.1.1. Pe calea „medierii“
2.3.1.2. Convorbirile romano-chineze (3 – 10 martie 1964)
2.3.1.3. Convorbirile romano-sovietice de la Pitunda (15 martie 1964)
2.3.1.4. Ratiuni reale si expozitive ale „medierii“ romanesti
2.3.1.5. Declaratia din aprilie 1964 – „diplomatia cartilor deschise“
2.3.1.6. Identitatea ideologica PMR – PCUS in cadrul polemicii sovieto-chineze
2.3.1.7. „Incercuirea“ revizionista si apropierea romano-chineza
2.3.2. Continuitatea principiilor de politica externa
2.3.2.1. Un nou lider
2.3.2.2. Convorbirile romano-chineze (12 mai 1966)
2.3.2.3. Vizita premierului Zhou Enlai in Romania (iunie 1966)
2.3.2.4. Percepţii chineze fată de evenimentele din august 1968
2.3.2.5. Esecul „canalului romanesc“ (1969 – 1971)
CAPITOLUL 3. INTRE BIPOLARISM SI MULTIPOLARITATE
3.1. Emergenta containment-ului
3.1.1. Axioma Riga - George F. Kennan si geneza containment-ului
3.1.2. „The Loss of China“
3.2. Limitele bipolarismului
3.2.1. Noua viziune
3.2.2. Doctrina Formosa si „strategia asfixierii“
3.2.3. Riposta flexibila
3.2.4. Conferintele chino-americane la nivel de ambasadori (1955 – 1968)
3.3. Detente si multipolaritate
3.3.1. Doctrina Nixon
3.3.2. Conferintele chino-americane la nivel de ambasadori (1969 – 1970)
3.3.3. Marea cotitura
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ABREVIERI